Omul lui Putin din Germania. Cât îl plătește Moscova pe fostul cancelar Gerhard Schröder

11 Iul. 2022, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2022, 14:21 // Actual //  bani.md

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Schröder, prieten de multă vreme cu Vladimir Putin, a fost cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, după care s-a implicat în afaceri cu giganţii energetici Gazprom şi Rosneft.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina.

„Nu voi renunţa la oportunităţile mele de a discuta cu preşedintele Putin”, a declarat Schröder pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un interviu publicat duminică.

Fostul cancelar german a menținut contactul cu președintele rus chiar și după izbucnirea războiului din Ucraina și nu a condamnat rolul Rusiei în ostilități. În acest sens, fostul cancelar a fost foarte criticat.

El a demisionat recent din funcţia ocupată în consiliul de supraveghere al companiei ruse Rosneft şi a respins o numire în consiliul Gazprom.

Comentând dezbaterea din Germania cu privire la livrările de arme către Ucraina, Schröder a spus: „De ce să ne concentrăm pe livrarea de arme?”, adăugând că nu crede într-o soluţie militară. „Războiul poate fi încheiat doar prin negocieri diplomatice. Soarta soldaţilor şi a populaţiei civile ucrainene poate fi uşurată doar printr-o soluţie diplomatică”.

După declanşarea războiului pe 24 februarie, Gerhard Schröder s-a întâlnit la Moscova în luna martie cu Vladimir Putin.

„Din cât am înţeles din conversaţia avută, există un interes din partea lui pentru o soluţie negociată”, a declarat Schröder pentru ziarul german. „Cum ar putea arăta o astfel de soluţie poate fi clarificat doar într-o negociere”, a adăugat el.

Schröder a precizat că, în opinia sa, Ucraina este de vină pentru faptul că negocierile cu Rusia au eşuat până acum, conform Agerpres.

A menționat și faptul că unii membri ai partidului din care face parte, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), s-au distanţat de el, inclusiv liderul formaţiunii politice, Lars Klingbeil, care a spus că prietenia lor s-a încheiat. „Este dezamăgitor”, a spus Schröder.

Gerhard Schröder nu a ascuns niciodată faptul că obține câștiguri frumoase din Rusia. Imediat după pierderea alegerilor generale din 2005, el a renunțat la politică și a trecut în afacerile rusești cu gaz.

Schröder a fost șeful consiliului de supraveghere al concernului energetic de stat rusesc Rosneft și președinte al Nord Stream AG, companie care a construit și care deține cele două conducte de gaz care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Nord Stream este un proiect organizat de Schröder împreună cu Putin, în timp ce era încă șef al guvernului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.