Omul lui Putin din Germania. Cât îl plătește Moscova pe fostul cancelar Gerhard Schröder

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Schröder, prieten de multă vreme cu Vladimir Putin, a fost cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, după care s-a implicat în afaceri cu giganţii energetici Gazprom şi Rosneft.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina.

„Nu voi renunţa la oportunităţile mele de a discuta cu preşedintele Putin”, a declarat Schröder pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un interviu publicat duminică.

Fostul cancelar german a menținut contactul cu președintele rus chiar și după izbucnirea războiului din Ucraina și nu a condamnat rolul Rusiei în ostilități. În acest sens, fostul cancelar a fost foarte criticat.

El a demisionat recent din funcţia ocupată în consiliul de supraveghere al companiei ruse Rosneft şi a respins o numire în consiliul Gazprom.

Comentând dezbaterea din Germania cu privire la livrările de arme către Ucraina, Schröder a spus: „De ce să ne concentrăm pe livrarea de arme?”, adăugând că nu crede într-o soluţie militară. „Războiul poate fi încheiat doar prin negocieri diplomatice. Soarta soldaţilor şi a populaţiei civile ucrainene poate fi uşurată doar printr-o soluţie diplomatică”.

După declanşarea războiului pe 24 februarie, Gerhard Schröder s-a întâlnit la Moscova în luna martie cu Vladimir Putin.

„Din cât am înţeles din conversaţia avută, există un interes din partea lui pentru o soluţie negociată”, a declarat Schröder pentru ziarul german. „Cum ar putea arăta o astfel de soluţie poate fi clarificat doar într-o negociere”, a adăugat el.

Schröder a precizat că, în opinia sa, Ucraina este de vină pentru faptul că negocierile cu Rusia au eşuat până acum, conform Agerpres.

A menționat și faptul că unii membri ai partidului din care face parte, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), s-au distanţat de el, inclusiv liderul formaţiunii politice, Lars Klingbeil, care a spus că prietenia lor s-a încheiat. „Este dezamăgitor”, a spus Schröder.

Gerhard Schröder nu a ascuns niciodată faptul că obține câștiguri frumoase din Rusia. Imediat după pierderea alegerilor generale din 2005, el a renunțat la politică și a trecut în afacerile rusești cu gaz.

Schröder a fost șeful consiliului de supraveghere al concernului energetic de stat rusesc Rosneft și președinte al Nord Stream AG, companie care a construit și care deține cele două conducte de gaz care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Nord Stream este un proiect organizat de Schröder împreună cu Putin, în timp ce era încă șef al guvernului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Schröder #plata #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.