Omul lui Putin din Germania. Cât îl plătește Moscova pe fostul cancelar Gerhard Schröder

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Schröder, prieten de multă vreme cu Vladimir Putin, a fost cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, după care s-a implicat în afaceri cu giganţii energetici Gazprom şi Rosneft.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina.

„Nu voi renunţa la oportunităţile mele de a discuta cu preşedintele Putin”, a declarat Schröder pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un interviu publicat duminică.

Fostul cancelar german a menținut contactul cu președintele rus chiar și după izbucnirea războiului din Ucraina și nu a condamnat rolul Rusiei în ostilități. În acest sens, fostul cancelar a fost foarte criticat.

El a demisionat recent din funcţia ocupată în consiliul de supraveghere al companiei ruse Rosneft şi a respins o numire în consiliul Gazprom.

Comentând dezbaterea din Germania cu privire la livrările de arme către Ucraina, Schröder a spus: „De ce să ne concentrăm pe livrarea de arme?”, adăugând că nu crede într-o soluţie militară. „Războiul poate fi încheiat doar prin negocieri diplomatice. Soarta soldaţilor şi a populaţiei civile ucrainene poate fi uşurată doar printr-o soluţie diplomatică”.

După declanşarea războiului pe 24 februarie, Gerhard Schröder s-a întâlnit la Moscova în luna martie cu Vladimir Putin.

„Din cât am înţeles din conversaţia avută, există un interes din partea lui pentru o soluţie negociată”, a declarat Schröder pentru ziarul german. „Cum ar putea arăta o astfel de soluţie poate fi clarificat doar într-o negociere”, a adăugat el.

Schröder a precizat că, în opinia sa, Ucraina este de vină pentru faptul că negocierile cu Rusia au eşuat până acum, conform Agerpres.

A menționat și faptul că unii membri ai partidului din care face parte, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), s-au distanţat de el, inclusiv liderul formaţiunii politice, Lars Klingbeil, care a spus că prietenia lor s-a încheiat. „Este dezamăgitor”, a spus Schröder.

Gerhard Schröder nu a ascuns niciodată faptul că obține câștiguri frumoase din Rusia. Imediat după pierderea alegerilor generale din 2005, el a renunțat la politică și a trecut în afacerile rusești cu gaz.

Schröder a fost șeful consiliului de supraveghere al concernului energetic de stat rusesc Rosneft și președinte al Nord Stream AG, companie care a construit și care deține cele două conducte de gaz care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Nord Stream este un proiect organizat de Schröder împreună cu Putin, în timp ce era încă șef al guvernului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Schröder #plata #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.