Omul lui Putin din Germania. Cât îl plătește Moscova pe fostul cancelar Gerhard Schröder

11 Iul. 2022, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2022, 14:21 // Actual //  bani.md

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Gerhard Schröder, al șaptelea Cancelar federal al Germaniei, a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina. Acesta a dat vina pe Kiev pentru negocierile de pace eșuate în legătură cu războiul.

Schröder, prieten de multă vreme cu Vladimir Putin, a fost cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, după care s-a implicat în afaceri cu giganţii energetici Gazprom şi Rosneft.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder a declarat că doreşte să menţină legătura cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida războiului pe care Rusia continuă să îl ducă în Ucraina.

„Nu voi renunţa la oportunităţile mele de a discuta cu preşedintele Putin”, a declarat Schröder pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un interviu publicat duminică.

Fostul cancelar german a menținut contactul cu președintele rus chiar și după izbucnirea războiului din Ucraina și nu a condamnat rolul Rusiei în ostilități. În acest sens, fostul cancelar a fost foarte criticat.

El a demisionat recent din funcţia ocupată în consiliul de supraveghere al companiei ruse Rosneft şi a respins o numire în consiliul Gazprom.

Comentând dezbaterea din Germania cu privire la livrările de arme către Ucraina, Schröder a spus: „De ce să ne concentrăm pe livrarea de arme?”, adăugând că nu crede într-o soluţie militară. „Războiul poate fi încheiat doar prin negocieri diplomatice. Soarta soldaţilor şi a populaţiei civile ucrainene poate fi uşurată doar printr-o soluţie diplomatică”.

După declanşarea războiului pe 24 februarie, Gerhard Schröder s-a întâlnit la Moscova în luna martie cu Vladimir Putin.

„Din cât am înţeles din conversaţia avută, există un interes din partea lui pentru o soluţie negociată”, a declarat Schröder pentru ziarul german. „Cum ar putea arăta o astfel de soluţie poate fi clarificat doar într-o negociere”, a adăugat el.

Schröder a precizat că, în opinia sa, Ucraina este de vină pentru faptul că negocierile cu Rusia au eşuat până acum, conform Agerpres.

A menționat și faptul că unii membri ai partidului din care face parte, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), s-au distanţat de el, inclusiv liderul formaţiunii politice, Lars Klingbeil, care a spus că prietenia lor s-a încheiat. „Este dezamăgitor”, a spus Schröder.

Gerhard Schröder nu a ascuns niciodată faptul că obține câștiguri frumoase din Rusia. Imediat după pierderea alegerilor generale din 2005, el a renunțat la politică și a trecut în afacerile rusești cu gaz.

Schröder a fost șeful consiliului de supraveghere al concernului energetic de stat rusesc Rosneft și președinte al Nord Stream AG, companie care a construit și care deține cele două conducte de gaz care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Nord Stream este un proiect organizat de Schröder împreună cu Putin, în timp ce era încă șef al guvernului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!