OPEC+ majorează producția de petrol în plină criză din Orientul Mijlociu

Alianța petrolieră OPEC+ încearcă să tempereze turbulențele de pe piața energetică, anunțând o nouă majorare a producției în plină criză din Orientul Mijlociu. Decizia vine într-un moment tensionat, marcat de blocarea Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol.

Șapte state din alianță: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman au convenit, în cadrul unei reuniuni virtuale, să crească producția cu aproximativ 188 000 de barili pe zi, începând din iunie 2026. Potrivit unui comunicat oficial, măsura este menită să susțină stabilitatea pieței într-un context extrem de volatil.

„Țările participante își reafirmă angajamentul pentru stabilitatea pieței petrolului și vor continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile”, se arată în declarația comună. Totodată, statele au subliniat că ajustările pot fi modificate rapid, în funcție de condițiile de piață.

Cu toate acestea, impactul real al deciziei este pus sub semnul întrebării. Blocajele din Strâmtoarea Ormuz au redus semnificativ exporturile din regiunea Golfului, afectând fluxul a milioane de barili de petrol zilnic. Aproximativ o cincime din comerțul mondial de petrol și gaze tranzitează această zonă strategică.

În acest context, analiștii consideră că majorarea anunțată este mai degrabă simbolică, în condițiile în care problemele logistice și tensiunile geopolitice limitează livrările efective.

Alianța a transmis că va organiza reuniuni lunare pentru a evalua situația pieței și nivelul de conformare al statelor membre, următoarea întâlnire fiind programată pentru începutul lunii iunie.

Decizia vine la scurt timp după o altă creștere a producției anunțată în primăvară și în contextul unor schimbări interne în cadrul grupului, inclusiv retragerea Emiratelor Arabe Unite din alianță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#producere de petrol #criza de petrol #OPEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.