Operațiunea dezarticulată și haotică a rușilor din Ucraina. Comanda e la Kremlin sau într-un buncăr din Siberia

22 Mart. 2022, 12:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2022, 12:03 // Actual //  bani.md

Americanii n-au reușit nici până acum să afle cine este comandantul militar responsabil de conducerea invaziei ruse în Ucraina, scrie CNN.

O explicație poate avea legătură cu secretomania rușilor, care încearcă să ascundă orice informație despre invadarea țării vecine.

Ar mai fi însă și o altă variantă, care ar explica și aparenta stângăcie și dezorganizare a trupelor lui Putin: nu există un comandant militar suprem, ci doar o mulțime de generali care primesc ordine direct de la Kremlin, se descurcă cum știu și cum pot, ba chiar intră în competiție și se încurcă reciproc.

Ipoteza este lansată de postul american CNN, care citează mai multe surse militare la curent cu evenimentele din Ucraina și a apelat la expertiza unor foști comandanți ai armatei SUA în Europa, generalii Ben Hodges și Mark Hertling, precum și a generalului David Petraeus, fost comandant al trupelor SUA din Afganistan, al ISAF și fost director al CIA.

Fără un comandant de top, la nivelul întregului teatru de operațiuni, la sol în sau în apropierea Ucrainei, unitățile din diferitele districte militare rusești, care operează în diferite părți ale Ucrainei, par mai degrabă să concureze pentru resurse decât să-și coordoneze eforturile, cred experții militari americani citați de CNN.

Mai mult, unitățile care participă la diferite ofensive rusești în Ucraina nu au reușit să se conecteze, spun aceste surse, și, de fapt, par să acționeze independent, fără un design operațional global, fără o strategie unitară.

De altfel, forțele ruse par să aibă și mari probleme de comunicare. Soldații și comandanții au folosit uneori telefoane mobile comerciale (inclusiv luate de la civili) și alte canale nesigure pentru a vorbi între ei, făcând comunicațiile lor mai ușor de interceptat și ajutând Ucraina să găsească ținte sigure pentru contraatacuri.

A rezultat o operațiune dezarticulată și uneori haotică, ce i-a luat prin surprindere pe oficialii americani și occidentali. Probabil și la Kremlin cineva a fost extrem de surprins.

Lipsa organizării centrale are, de asemenea, implicații pentru eforturile Rusiei de a-și reaproviziona forțele. Moscova încă se chinuie să aprovizioneze cu hrană, combustibil și muniție trupele din teren, la mare distanță. Fără un comandant de teatru operațional, alocarea strategică a resurselor limitate s-ar putea dovedi o mare provocare.

„Aceasta este treaba comandantului forței comune: să aloce prioritățile”, spune generalul Ben Hodges. „Cine are prioritate la combustibil, muniție sau capacitate specială (ex. sprijin aerian etc.)”.

Din informațiile disponibile, armata rusă din Ucraina ar fi condusă de circa 20 de generali, dintre care 6 au fost deja lichidați de trupele ucrainene, plus un al șaptelea care ajunge contraamiral post-mortem și alți comandanți de rang mai mic uciși în luptă.

Lipsa unui comandant militar suprem al forțelor ruse de pe frontul din Ucraina și toate implicațiile enumerate mai sus ar putea avea o explicație foarte simplă: comanda rămâne strict politică, nu militară, e la Kremlin sau într-un buncăr din Siberia, la „liderul suprem” civil, care joacă șah cu „pioni-generali” pe harta Ucrainei, așa cum poate. Însă rămâne treptat fără „piese”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

21 Oct. 2026, 15:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 15:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.