Parcul industrial Răut funcționează pe hârtie! În fosta uzină sovietică de la Bălți bate vântul

Parcul industrial Răut de la Bălți funcționează doar pe hârtie. În hala fostei uzine sovietice Răut nu este niciun agent economic, potrivit declarației deputatului Boris Marcoci.

„Desigur avem nevoie parcuri industriale pentru agenții economici. Vreau să dau un exemplu, Parcul Industrial Răut de la Bălți. Este o hală industrială de 24 mii de metri pătrați unde nu e niciun agent economic. De zeci de ani nu se lucrează”, a comentat Marcoci eficientizarea a activității parcurilor industriale prezentată de ministrului Economiei, Dumitru Alaiba.

Ce putem face noi pentru a aduce agenții economici, l-a întrebat Marcoci pe Alaiba.

„Realitatea e realitate, acolo suflă vântul. Nicio lege luată aparte nu va soluționa problema nu există soluții magice. Noi venim cu modificarea legii la parcurile industriale, în guvern am probat programul de industrializeze lucrăm la acordarea subvențiilor. De exemplu, în România vii cu o investiție x și primești subvenții de la stat. Este o soluție pentru parcul Răut”, a răspuns Alaiba.

Parlamentul a votat în prima lectură un set de măsuri de eficientizare a activității parcurilor industriale. Măsurile au drept scop să stimuleze producția, vânzările și veniturile din taxe, astfel încât parcurile industriale din Republica Moldova să fie mai eficiente și mai atractive pentru afaceri.

Proiectul urmează să eficientizeze activitatea parcurilor industriale pe trei dimensiuni: conceptuală, funcțională și administrativă. Parcurile industriale vor fi divizate în 3 categorii – generale, specializate și multifuncționale (de tip A, B, C). Acestea vor putea fi create pe unul sau mai multe terenuri, fiind reglementate și facilitățile oferite companiilor care activează în zonele industriale. De asemenea, vor fi stabilite drepturile, atribuțiile și obligațiile rezidenților parcurilor industriale, fiind prevăzute cerințe mai stricte pentru contractele dintre companiile administratoare și rezidenți.

Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a fost votat de 60 de deputați. După ce proiectul de lege va fi supus consultărilor publice, urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.