Parcuri industriale cu parfum electoral? 20 de milioane pentru fiecare regiune „uitată”

09 Iul. 2025, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Iul. 2025, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul urmează să aprobe astăzi Programul de stat pentru constituirea și dezvoltarea platformelor industriale multifuncționale, o inițiativă ambițioasă menită să reducă decalajele economice regionale și să accelereze reindustrializarea Republicii Moldova. Potrivit proiectului, cel puțin patru astfel de platforme vor fi construite sau extinse în regiunile slab dezvoltate, iar fiecare dintre ele va atrage investiții de minimum 20 de milioane de lei sau va găzdui cel puțin șapte companii rezidente.

Programul vizează valorificarea terenurilor publice disponibile în afara municipiului Chișinău, unde industria este aproape inexistentă. În regiunile Sud și UTA Găgăuzia, ponderea sectorului industrial în economie este de doar 6% și respectiv 2%, în timp ce capitala concentrează 62% din activitatea industrială la nivel național.

Platformele vor funcționa ca parcuri industriale de categoria „C”, dotate cu infrastructură tehnică modernă – rețele de apă, canalizare, gaz, transport și telecomunicații – și vor putea fi dezvoltate în parteneriat public-privat. Implementarea este planificată pe o perioadă de 40 de luni, iar administrațiile locale vor avea un rol central în atragerea investitorilor și în gestionarea proiectelor.

Proiectul vine ca o continuare a programului-pilot lansat în 2020, care a avut rezultate notabile în Glodeni și Ocnița, dar și limitări generate de lipsa de capacitate administrativă și întârzieri în achizițiile publice. Noul program, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, promite o abordare mai riguroasă, cu accent pe sustenabilitate, racordarea rapidă la utilități și integrarea în Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Moldova (2025–2027), care alocă 250 milioane lei pentru dezvoltarea PIM-urilor, dintre care 50 milioane lei în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.