Parlicov, despre cazul Kobolyev: Reacție bolnăvicioasă a Rusiei la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze

Ministrul Energiei, Victor Parlicov a venit cu o reacție în privința colaborării cu fostul șef de la Naftogaz, Andriy Kobolyev, care anterior a reușit să câștige un arbitraj de 4,6 miliarde de dolari cu Gazprom.

Potrivit lui, din start, vreau să atrag atenția că această informație a apărut în spațiul public pe un canal anonim de Telegram din Federația Rusă, fiind apoi preluat de presa din Ucraina și Republica Moldova. Înainte de aceasta însă, după aceeași manual, a fost aruncat în spațiul public un prim fake, în publicația rusă Kommersant, legat de 153 de milioane de dolari pe care le-ar fi oferit Chișinăul din pretinsa datorie a Moldovagaz față de compania mamă, Gazprom. De fapt, era vorba de aceleași 8,6 milioane de dolari din propunerea noastră, doar că cifra s-a luat în lei moldovenești, exact așa cum a fost inclusă în textul propunerii, ceea ce denotă că propunerea noastră a fost „scursă” în presa rusă. Acesta a fost urmat de atacuri cibernetice asupra site-urilor companiilor și instituțiilor din domeniul energetic.

„Dacă e să urmăm logica aceluiași manual de dezinformare, trebuie să ne așteptăm și la alte diversiuni informaționale legate de sectorul de gaze din Republica Moldova, inclusiv în raport cu companiile care au efectuat auditul datoriei pretinse de Gazprom de la Moldovagaz. De altfel, deja am primit întrebări de la presa ucraineană dacă nu ar fi Kobolyev rudă cu Veaceslav Platon, care avea același nume de familie în calitate de cetățean ucrainean”, a punctat Parlicov.

Parlicov susține că Andriy Kobolyev ne-a consultat și ne consultă în continuare în procesele legate de unbundling in sectorul gazier sau separarea operatorilor de transport de furnizorii gazelor, auditul pretinsei datorii a Moldovagaz și relația cu Gazprom, dar și facilitarea tranzitului gazelor prin Republica Moldova spre depozitele subterane din Ucraina, inclusiv colaborarea în privința stabilirii tarifelor și punctelor de intrare-ieșire comune. Expertiza sa este prețioasă pentru noi, totuși, Andrii Kobolyev nu este angajat sau plătit pentru sprijinul acordat nouă, iar deciziile oricum sunt luate de autoritățile publice din Republica Moldova.

„Aceste atacuri informaționale denotă o reacție bolnăvicioasă a Federației Ruse la reușitele noastre în ceea ce ține de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și finalizarea procesului de unbundling, precum și sugerează că Gazprom nu are argumente în raport cu rezultatele auditului datoriei pe care o pretinde de la Moldovagaz”, a mai spus Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.