PAS va conduce 8 comisii parlamentare, iar BECS doar trei

29 Iul. 2021, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Iul. 2021, 18:05 // Actual //  MD Bani

În cadrul Parlamentului de legislatura a XI-a vor activa 11 comisii parlamentare permanente, dintre care opt vor fi conduse de către deputații PAS, iar trei de opoziție. În ședința plenară de astăzi, deputații au adoptat hotărârile privind înființarea comisiilor permanente ale Parlamentului și componența lor numerică, precum și privind aprobarea componenței nominale a acestora, scrie Realitatea.md.

Astfel, Comisia juridică, numiri și imunități va avea 11 membri, Comisia economie, buget și finanțe – 10 membri, Comisia Securitate națională, apărare și ordine publică – 9 membri, Comisia politică externă și integrare europeană (9 membri); Comisia drepturile omului și relații interetnice – 7 membri, Comisia administrație publică – 9 membri, Comisia mediu și dezvoltare regională – 8 membri, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media – 12 membri), Comisia agricultură și industrie alimentară – 9 membri, Comisia protecție socială, sănătate și familie – 9 membri, Comisia de control al finanțelor publice – 7 membri.

Fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate va deține președinția în următoarele comisii: Comisia juridică, numiri şi imunităţi – Olesea Stamate; Comisia economie, buget şi finanţe – Dumitru Budianschi; Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică – Lilian Carp; Comisia politică externă şi integrare europeană – Doina Gherman; Comisia agricultură şi industrie alimentară – Vladimir Bolea; Comisia administrație publică – Larisa Voloh; Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media – Liliana Nicolăescu-Onofrei; Comisia protecţie socială, sănătate şi familie – Dan Perciun.

Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor va deține președinția în următoarele comisii: Comisia de control al finanțelor publice – Tatiana Cunețchi; Comisia mediu și dezvoltare regională – Elena Bodnarenco;  Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice – Grigore Novac.

Amintim că în legislatura a X-a, de asemenea, au activat 11 comisii permanente.

Precizăm că, tot astăzi, deputații au ales președintele legislativului, vicepreședinții și componența Biroului permanent.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.