3 lecții pe care antreprenorii le pot învăța de la compania Netflix. Cum a reușit să valoreze atât de mult

Dacă ar exista o ceremonie de înmânare a premiilor pentru performanță în afaceri, cu siguranță Netflix ar fi desemnat câștigător la multe dintre categorii. Compania, care are abia 20 de ani, are o valoare bursieră de 170 miliarde de dolari. De aceea, vă prezentăm trei lecții pe care le putem învăța din povestea companiei Netflix. În 2020, Netflix a devenit cea mai mare companie de divertisment prin capitalizarea pieței, iar în 2021, a fost clasat pe locul 8 ca marcă de încredere la nivel global de către Morning Consult.

1. Impactul Big Data

Prima lecție pe care ne-o oferă este despre impactul considerabil a ceea ce numim în engleză Big Data; despre modul în care Netflix a știut să le pună în practică ca să inoveze lumea. Netflix este un jucător de tehnologie ale cărui analize, algoritmi și inovații de streaming digital au schimbat modul în care clienții vizionează filme și emisiuni TV. Principiul pe care se bazează compania a fost mereu același – construirea unei platforme care modelează ceea ce privesc clienții, nu doar modul în care privesc.

Compania are cantități mari de date despre obiceiurile de vizionare ale celor 125 de milioane de abonați, de la care filme și emisiuni TV le-au plăcut până la cât timp au urmărit un anumit episod. Acest sistem de date permite ca să fie detectate preferințele utilizatorilor și ulterior să îi fie recomandate alte filme.

Iată cum a explicat Reed Hastings în 2005, când compania avea doar 3,5 milioane de abonați: „Este posibil ca oamenii sa înțeleagă greșit Netflix. Adevărata problemă pe care încercăm să o rezolvăm este: Cum transformați selecția astfel încât consumatorii să poată găsi un flux constant de divertisment? Oferim tuturor o platformă pentru a-și extinde gusturile. ”

2. Transformarea radicală

Dacă vrei să revoluționezi o industrie, trebuie să fii dispus să te transformi radical.

Netflix ar putea fi definiția unui disruptor din Silicon Valley, un nou participant care a remodelat logica unei întregi industrii. Totuși, ceea ce este cu adevărat remarcabil la traiectoria companiei din ultimele două decenii este cât de dramatic s-a transformat în serviciul misiunii sale.

Netflix a început, desigur, cu o inovație destul de simplă – distrugerea Blockbusterului prin livrarea DVD-urilor prin poștă și abolirea taxelor de întârziere. Apoi, a trecut de la conținutul prin poștă la streaming de filme și emisiuni TV digital. Astăzi, Netflix este cel mai remarcabil creator de conținut; va cheltui 12 miliarde de dolari doar în acest an pentru programare.

După cum a remarcat revista New York, abordarea companiei în ceea ce privește programarea „a modificat obiceiurile oamenilor de a se uita la TV”, de la eliminarea episoadelor pilot până la inventarea „ideii de vizionare binge-watching” și introducerea taste clusters – tehnologia care permite recomandarea filmelor prin analizarea preferințelor. La fiecare pas, mișcările strategice ale Netflix s-au bazat pe scepticism extern și pe regândirea profundă a ceea ce a funcționat înainte.

3. Strategia este cultură, iar cultura [organizațională] înseamnă strategie

Dacă am analiza modul în care s-a dezvoltat compania Netflix, cu siguranță, am constata că ei se bazează pe o strategia bine pusă la punct. Și când vine vorba de angajați și ce le promite, modul în care ia decizii și împărtășește informații, chiar și ce face cu privire la vacanțe, Netflix dovedește că se ghidează după un ,,plan”.

A inventat (și reinventat) o serie de practici care sunt concepute în mod explicit pentru a conecta ceea ce compania își propune să realizeze pe piață și modul în care organizează locul de muncă. Anul trecut, compania și-a actualizat manifestul pe Netflix Culture, o declarație detaliată a principiilor, politicilor și practicilor sale cu privire la factorul uman din afaceri.

Ceea ce este neobișnuit la manifest este modul în care este scris: simplu și direct și pe alocuri, prea sec și nici o urmă despre managementul HR.

„Multe companii au declarații de valoare”, începe acesta, „dar adesea aceste valori scrise sunt vagi și ignorate. Valorile reale ale unei firme sunt arătate de cine este răsplătit sau eliberat. „

Deci, ce fel de oameni sunt recompensați la Netflix?

Cei care spun ce cred, chiar și fiind incomod, atunci când este în interesul companiei Netflix;
Cei care sunt dispuși să fiți critici cu privire la status quo;
Cei care sunt capabili să ia decizii dure fără să se agite.

Concluzia? Marile companii înțeleg că trebuie să lucreze într-un mod diferit atâta timp cât vor să reziste concurenței. Este întotdeauna periculos să încerci să înveți prea multe din performanțele unei singure organizații – chiar și cele mai de succes companii sunt nevoite să treacă prin contracarări și dezamăgiri.

Sursa: Telegram/antrepenor.md

#transformare #big data #strategie #impact #lectii #antreprenori #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina