Patronul celei mai vechi fabrici de lapte din Italia angajează doar pensionari

Proiect inedit în Italia

Patronul celei mai vechi fabrici de lactate din Italia este mulțumit de angajații sextuagenari. De fapt, continuă antreprenorul, angajarea persoanelor de peste 60 de ani a fost cea mai bună alegere.

„Am avut câțiva tineri între 20 și 30 de ani în probă, care au avut rezultate dezamăgitoare. Între timp, am ascultat dificultățile profesionale ale unor prieteni și dorința de schimbare a altora: vorbim despre adevărați campioni, profesioniști cu abilități de comunicare puternice și multă energie de cheltuit pentru noi aventuri. A-i primi în companie a fost cea mai bună alegere pe care puteam să o fac”, povestește antreprenorul.

Nemulțumit de prestația angajaților tineri, antreprenorul italian în vârstă de 61 de ani s-a reorientat. Primul pe care l-a contactat pentru a i se alătura proiectului a fost un coleg din gimnaziu, Alessandro. După Alessandro a urmat Ugo, un tânăr pensionar care are ca motto „operațional 24 de ore pe zi”.

Această etichetă i se potrivește de minune, totuși Ugo bate Italia în lung și în lat după produse calitative, brânzeturi, unturi speciale și licori bahice.

Brazzale spa, cea mai veche fabrică de lactate din Italia

A urmat apoi Sonia, o altă colegă a patronului italian. Sonia are misiunea de a se ocupa de administrație și depozit. „Când eram copii, mergeam împreună la școală”, zâmbește Brazzale, patronul celei mai vechi fabrici de lactate de in Italia. Lista nu putea fi completă fără Nico, mâna dreapta a antreprenorului italian. Pe lângă cei menționați mai sunt Corrado, Gino, dar și mulți alții.

Brazzale este mulțumit de angajații săi, pe care îi cosideră „resurse formidabile”. „Noi nu facem o faptă bună. Sunt profesioniști cu mari competențe și nu aș găsi pe nimeni altcineva ca ei”, a completat anterprenorul din Italia. Deși au profesii diferite, pasiunea pentru mâncare i-a unit într-un proiect inedit, potrivit Profit.ro.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.