Curba prețurilor în Moldova: Inflația în aprilie atinge 3,5%

În aprilie, inflația în Republica Moldova a înregistrat o creștere de 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Aceasta reprezintă o evoluție semnificativă, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populației.

Datele statistice arată că prețurile au crescut cel mai mult la produsele nealimentare, cu o creștere de 7%. În același timp, prețurile produselor alimentare au înregistrat o creștere de 3,8%. Totodată, serviciile oferite populației au scăzut cu 2,6%.

În ceea ce privește produsele alimentare, fructele au înregistrat cea mai mare creștere de preț, cu 18,8%, urmate de ouăle de găină cu 17,5% și legumele cu 3,6%. În schimb, uleiul vegetal a înregistrat o scădere semnificativă de 15,9%, iar prețul zahărului a scăzut cu 6,6%.

În categoria produselor nealimentare, prețurile la încălțăminte au crescut cu 10,8%, urmate de îmbrăcăminte cu 6,7%, combustibil cu 6,6% și medicamente cu 4%.

În ceea ce privește serviciile, prețurile la apa potabilă și canalizare au crescut cu 10,6%, iar tarifele la transportul de pasageri au înregistrat o creștere de 25,9%. În contrast, tarifele la gaze naturale au înregistrat o scădere semnificativă de 50,6%, iar tarifele la încălzirea centrală și energia electrică au scăzut cu 39,9%, respectiv 23,7%.

Comparativ cu alte țări, rata inflației în Republica Moldova a fost mai mică decât în Turcia, dar a depășit rata inflației în alte țări precum Cipru, Slovenia, Polonia, Estonia, Spania, Franța, Germania și Italia. Aceste date subliniază provocările cu care se confruntă economia moldoveană și impactul pe care îl are asupra nivelului de trai al populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprilie #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.