Curba prețurilor în Moldova: Inflația în aprilie atinge 3,5%

În aprilie, inflația în Republica Moldova a înregistrat o creștere de 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Aceasta reprezintă o evoluție semnificativă, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populației.

Datele statistice arată că prețurile au crescut cel mai mult la produsele nealimentare, cu o creștere de 7%. În același timp, prețurile produselor alimentare au înregistrat o creștere de 3,8%. Totodată, serviciile oferite populației au scăzut cu 2,6%.

În ceea ce privește produsele alimentare, fructele au înregistrat cea mai mare creștere de preț, cu 18,8%, urmate de ouăle de găină cu 17,5% și legumele cu 3,6%. În schimb, uleiul vegetal a înregistrat o scădere semnificativă de 15,9%, iar prețul zahărului a scăzut cu 6,6%.

În categoria produselor nealimentare, prețurile la încălțăminte au crescut cu 10,8%, urmate de îmbrăcăminte cu 6,7%, combustibil cu 6,6% și medicamente cu 4%.

În ceea ce privește serviciile, prețurile la apa potabilă și canalizare au crescut cu 10,6%, iar tarifele la transportul de pasageri au înregistrat o creștere de 25,9%. În contrast, tarifele la gaze naturale au înregistrat o scădere semnificativă de 50,6%, iar tarifele la încălzirea centrală și energia electrică au scăzut cu 39,9%, respectiv 23,7%.

Comparativ cu alte țări, rata inflației în Republica Moldova a fost mai mică decât în Turcia, dar a depășit rata inflației în alte țări precum Cipru, Slovenia, Polonia, Estonia, Spania, Franța, Germania și Italia. Aceste date subliniază provocările cu care se confruntă economia moldoveană și impactul pe care îl are asupra nivelului de trai al populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprilie #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.