Curba prețurilor în Moldova: Inflația în aprilie atinge 3,5%

În aprilie, inflația în Republica Moldova a înregistrat o creștere de 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Aceasta reprezintă o evoluție semnificativă, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populației.

Datele statistice arată că prețurile au crescut cel mai mult la produsele nealimentare, cu o creștere de 7%. În același timp, prețurile produselor alimentare au înregistrat o creștere de 3,8%. Totodată, serviciile oferite populației au scăzut cu 2,6%.

În ceea ce privește produsele alimentare, fructele au înregistrat cea mai mare creștere de preț, cu 18,8%, urmate de ouăle de găină cu 17,5% și legumele cu 3,6%. În schimb, uleiul vegetal a înregistrat o scădere semnificativă de 15,9%, iar prețul zahărului a scăzut cu 6,6%.

În categoria produselor nealimentare, prețurile la încălțăminte au crescut cu 10,8%, urmate de îmbrăcăminte cu 6,7%, combustibil cu 6,6% și medicamente cu 4%.

În ceea ce privește serviciile, prețurile la apa potabilă și canalizare au crescut cu 10,6%, iar tarifele la transportul de pasageri au înregistrat o creștere de 25,9%. În contrast, tarifele la gaze naturale au înregistrat o scădere semnificativă de 50,6%, iar tarifele la încălzirea centrală și energia electrică au scăzut cu 39,9%, respectiv 23,7%.

Comparativ cu alte țări, rata inflației în Republica Moldova a fost mai mică decât în Turcia, dar a depășit rata inflației în alte țări precum Cipru, Slovenia, Polonia, Estonia, Spania, Franța, Germania și Italia. Aceste date subliniază provocările cu care se confruntă economia moldoveană și impactul pe care îl are asupra nivelului de trai al populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprilie #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.