Pe cine se poate baza Europa în războiul global al semiconductoarelor?

În lupta pentru supremaţie la nivel mondial în domeniul vital al semiconductoarelor, în care cei mai importanţi combatanţi sunt SUA şi China, Europa trebuie să-şi creeze un ecosistem care s-o ajute să ajungă la autosuficienţă, scrie ZF.

Germania ar putea deveni marele producător de semiconductoare al Europei graţie investiţiilor aflate în curs în această industrie, a declarat recent cancelarul Olaf Scholz, potrivit Reuters. Astfel, țara face eforturi majore pentru a-şi consolida producţia de semiconductoare.

Sectoarele de microelectronice şi semiconductoare ale ţării sunt organizate în puternice clustere regionale. În clusterul din jurul Dresdei, aproximativ 200 de companii activează în sectorul semiconductoarelor.

Ambiţiile Germaniei din domeniul producţiei de semiconductoare atrag proiecte din ce în ce mai numeroase şi mai mari în condiţiile în care continentul se luptă să-şi asigure siguranţa aprovizionării şi suveranitatea tehnologică pe viitor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Gigantul american Intel a selectat în martie 2022 Magdeburg drept locaţie pentru viitoarele sale unităţi europene de producţie de semiconductoare. Bosch a investit un miliard de euro în unitatea de producţie din Dresda. Fabrica este prima facilitate complet digitalizată de producţie de semiconductoare din Europa. Producătorul american Globalfoundries şi-a anunţat intenţia de a-şi dubla capacitatea unităţii din Dresda, într-o investiţie de peste un miliard de euro. Acesta vizează investiţii de 1,1-2,4 miliarde de euro în următorii ani. Infineon intenţionează să investească 2,4 miliarde de euro la unitatea din Dresda în următorii ani, iar producătorul american Vishay vrea să-şi extindă producţia din Iztehoe.

Şi Spania are ambiţii de a deveni lider în industrie. În noiembrie, premierul spaniol Pedro Sanchez s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Samsung în Coreea de Sud pentru a atrage investiţii.

#semiconductoare #industrie #Europa #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.