Un lanţ de restaurante din Republica Moldova se prăbuşeşte în România şi închide mai multe locaţii

13 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  Lupu Eduard

Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013, mai operează astăzi doar patru unităţi, toate în Bucureşti. În cel mai bun moment pentru business, în perioada 2016-2017, reţeaua număra de trei ori mai multe localuri.

Businessul originar din Republica Moldova, ţară unde astăzi funcţionea­ză opt restaurante sub acelaşi brand – La Plăcinte -, conform site-ului pro­priu, a venit pe plan local acum aproa­pe un deceniu. În primii ani, compania s-a extins accelerat atât pe piaţa din Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari din ţară, mizând pe un model mixt de dez­voltare – deschideri proprii şi franciză. Mai mult, încurajaţi de rezultatele primului concept, La Plăcinte, oficialii businessului au adus în România şi un al doilea brand – Andy’s Pizza, şi acesta originar tot de peste Prut. Dacă în Republica Moldova sunt funcţio­na­le peste 20 astfel de unităţi, în Româ­nia conceptul nu a prins, aşa că singu­rul local a fost închis şi înlocuit tot cu La Plăcinte. Între timp însă, şi acesta a tras obloanele, astfel că spaţiul din centrul Capitalei – de la intrarea în centrul istoric – stă astăzi gol.

Compania a închis, de altfel, mai multe restaurante centrale, inclusiv pe cel din zona Piaţa Romană, amplasat într-un spaţiu pe unde, de-a lungul anilor s-au perindat mai mulţi jucători HoReCa, inclusiv Burger King. La Plă­cinte nu a renunţat doar la loca­lurile vechi, ci şi la cele noi. Conform celor mai recente date ZF, în 2019, pe final de an, compania urma să meargă cu un restaurant la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii. Acesta nu figurează astăzi pe harta reţelei.

Restructurarea lanţului de restau­rante a început încă din perioada 2018-2019, după anii de boom când La Plăcinte deschidea localuri pe bandă rulantă şi miza atât pe dezvoltare directă, cât şi în franciză.
Iniţial au fost închise localurile din provincie, din oraşe precum Sibiu, Ploieşti sau Braşov, iar apoi cele din Capitală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Motivele care au stat în spatele deciziei de a închide majoritatea restaurantelor nu sunt cunoscute, dat fiind că reprezentanţii La Plăcinte sunt printre cei mai discreţi din piaţă, astfel că singurele informaţii disponibile sunt cele publice.

Până recent, compania era controlată de Andrei Tranga, cunoscut drept proprietarul La Plăcinte şi Andys Pizza în România şi Republica Moldova. În 2019, el a fost reţinut de procurorii moldoveni pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale într-un dosar penal deschis pentru şantaj, transmite presa de peste Prut.

Acum, acţionarul companiei Andy’s Pizza, SRL-ul care operează businessul La Plăcinte din România, este deţinut de firma Lumea Gustului din Chişinău, Republica Moldova, conform platformei de analiză a companiilor Confidas.ro. Nu există însă date despre cine se află în spatele ei.

Restructurarea businessului nu este vizibilă doar la nivel de România, ci şi acasă, în Republica Moldova. În urmă cu câţiva ani, aici erau de două ori mai multe localuri La Plăcinte şi circa 40 de pizzerii Andys Pizza, un număr dublu faţă de prezent.

Situaţia La Plăcinte în România nu este singulară, de-a lungul anilor, pe piaţa extrem de fragmentată a restaurantelor, cafenelelor şi barurilor exitând mai mult jucători care s-au extins accelerat pentru ca apoi să închidă o bună parte sau chiar toate localurile. Turabo şi Chocolat sunt doar două exemple. Brandul Turabo nu mai există, pe când Chocolat mai are o singură unitate.

Închiderea de localuri La Plăcinte se vede şi în cifra de afaceri a companiei din România, care a ajuns la 15,5 mil. lei în 2021, aproape la jumătate faţă de maximele din 2016-2017. Totuşi, businessul a crescut cu 28% versus 2020, primul an de pandemie, când localurile HoReCa au stat mai mult închise.

Realitatea Live

25 Apr. 2024, 11:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
25 Apr. 2024, 11:33 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Boeing a raportat miercuri prima scădere a veniturilor trimestriale în şapte trimestre, dar producătorul de avioane american a depăşit aşteptările de pe Wall Street, care au fost reduse după ce o explozie a unui panou de uşă al unui avion 737 MAX 9, în timpul zborului, din ianuarie, a determinat producătorul de avioane să încetinească producţia celor mai vândute avioane ale sale, transmite agenția Reuters.

După publicarea raportului, directorul general al Boeing, Dave Calhoun, a declarat pentru CNBC că o înţelegere pentru achiziţionarea furnizorului său cheie Spirit AeroSystems este mai mult decât probabilă în al doilea trimestru.

Cei doi producători au confirmat discuţiile, deşi preţurile rămân o provocare în afacerea complexă.

Boeing a spus că cheltuielile de numerar din primul trimestru, o măsură atent urmărită de investitori, au fost de 3,93 miliarde de dolari, mai bune decât aşteptările medii ale analiştilor cu privire la un consum de numerar de 4,49 miliarde de dolari.

În martie, Boeing a indicat că va folosi între 4 şi 4,5 miliarde de dolari din cauza unei crize produse ca urmare a accidentului din 5 ianuarie, care a implicat un avion cu reacţie 737 MAX 9 aproape nou.

“Ei bine, ar fi putut fi mai rău. În timp ce pierderea şi ieşirea de numerar nu sunt atât de grave pe cât se temea, compania se confruntă în mod clar cu unele provocări serioase în divizia de avioane comerciale, care vor necesita ceva reparaţii”, a spus analistul Vertical Research Partners, Robert Stallard, într-o notă.

De la accidentul din 5 ianuarie, pe un avion operat de Alaska Airlines, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA (FAA) a impus un plafon pentru producţia avioanelor Boeing 737 MAX, care se vând puternic.

FAA a mai spus Boeing să dezvolte un plan cuprinzător pentru a aborda ”problemele sistemice de control al calităţii”.

Înainte de raport, Calhoun, care va demisiona la sfârşitul anului, a spus într-o scrisoare către angajaţi că Boeing se află ”într-un moment dificil”, încetinind sistemul pentru a îmbunătăţi calitatea şi siguranţa.

“Livrările mai mici pot fi dificile pentru clienţii noştri şi pentru finanţele noastre. Dar siguranţa şi calitatea trebuie şi vor fi mai presus de orice altceva”, a adăugat el.

Veniturile trimestriale au fost de 16,57 miliarde dolari, în scădere faţă de 17,92 miliarde dolari cu un an mai devreme, dar depăşind aşteptările de 16,23 miliarde dolari.

Deşi Boeing nu a numit un succesor, Calhoun a declarat pentru CNBC că crede că şefa diviziei de avioane comerciale, Stephanie Pope, are potenţialul de a conduce compania.

Reuters a relatat în această lună că producţia de avioane 737 MAX a Boeing a scăzut puternic, deoarece autorităţile de reglementare din SUA au intensificat verificările din fabrică.

Analiştii au avertizat că ritmul lent al livrărilor ar putea întârzia obiectivele financiare şi de producţie ale Boeing.

Directorul financiar al Boeing a declarat luna trecută că compania are nevoie de mai mult timp pentru a atinge obiectivul stabilit în 2022 pentru un flux de numerar anual de aproximativ 10 miliarde de dolari până în 2025 sau 2026. Acest obiectiv este considerat cheie, deoarece Boeing lucrează pentru a-şi accelera recuperarea dintr-o criză anterioară, după ce două avioane MAX s-au prăbuşit în 2018 şi 2019.

Compania se aşteaptă, de asemenea, la o creştere mai lentă a ratei de producţie şi a livrărilor de avioane cu fuselaj larg 787, din cauza lipsei furnizorilor ”pentru câteva piese cheie”, a arătat luni un memoriu.

Cu toate acestea, cu producţia limitată la Boeing şi la rivalul său Airbus, cererea rămâne puternică, deşi producătorul european de avioane şi-a crescut avantajul pe piaţa avioanelor cu fuselaj îngust, în primul trimestru.

Calhoun a spus că Boeing şi-ar fi ”livrat în mare măsură” inventarul de avioane 737 şi 787 până la sfârşitul anului, aducând banii atât de necesari. El a adăugat că afacerea sa de apărare, care a pierdut bani în ultimele trimestre, ”va progresa către niveluri istorice de performanţă”.

Marjele operaţionale ale afacerii de apărare a Boeing au revenit la 2,2% în trimestrul analizat, de la o valoare negativă de 3,2% în urmă cu un an, deşi a pierdut în continuare 222 de milioane de dolari pe anumite programe de dezvoltare cu preţ fix.

Boeing a livrat 67 de avioane 737 în trimestrul încheiat în martie, în scădere cu 41% faţă de anul trecut.

Constructorii de avioane primesc cea mai mare parte a numerarului la livrarea aeronavei.

În combinaţie cu compensaţiile pe care Boeing a trebuit să plătească companiilor aeriene pentru blocarea temporară la sol a aeronavelor MAX 9, marjele afacerii sale cu avioane comerciale s-au deteriorat la minus 24,6% de la minus 9,2%.

Pierderea totală ajustată pe acţiune s-a redus la 1,13 USD, depăşind aşteptările, privind o pierdere pe acţiune de 1,76 USD, conform datelor LSEG.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău