În timp ce Fed este abia la stadiul de a semnaliza, fără a promite clar, că 2024 va aduce scăderi de dobânzi în SUA, iar BCE se chinuie să respingă presiunile pieţelor pentru a începe relaxarea politicii monetare în zona euro, băncile centrale din economiile mari est-europene sunt deja intrate adânc pe terenul riscant al iefinirii creditării. Băncile centrale ale Ungariei, Poloniei şi Cehiei au tăiat dobânzile, cu toate că regiunea are cele mai puternice inflaţii din UE. Ieftinirea creditului va continua, notează Ziarul Financiar.
Banca centrală a Ungariei a încheiat 2023 cu a opta reducere consecutivă de dobândă. A fost prima din Europa care a dat startul scăderii preţului creditării. Dar a făcut-o în paşi mici, prea mici pentru a fi pe placul guvernului cheltuitor de la Budapesta. Dobânda de referinţă este la 10,75%, iar inflaţia s-a retras rapid sub 10%, ajungând la 7,7% în noiembrie. Banca centrală a Poloniei a pornit în forţă ciclul scăderilor de dobânzi chiar înainte de alegerile generale din octombrie, care s-au dovedit fatale pentru partidul care a stat la guvernare opt ani, Lege şi Justiţie (PiS). Guvernatorul băncii centrale este aliat şi prieten cu liderul PiS.
După alegeri, au urmat două şedinţe lunare de politică monetară în care instituţia a surprins pieţele şi n-a mai umblat la dobânzi, lăsând referinţa la 5,75%. Motivul invocat sunt incertitudinile pe care le aduce în politica economică schimbarea guvernului. Inflaţia a urcat uşor în noiembrie, la 6,6%. În 2023, marea necunoscută a pieţelor a fost ce va face banca centrală a Cehiei. Cu schimbările făcute înainte de plecare de către preşedintele populist şi prorus Miloš Zeman în conducerea instituţiei, era de aşteptat ca deciziile acesteia să fie influenţate politic.
Însă banca centrală a avut o abordare prudentă, punând pe primul loc lupta cu inflaţia şi necedând presiunilor pieţelor, care cereau scăderi de dobânzi, sau ispitei de a ieftini creditarea pentru a impulsiona creşterea economică. În cele din urmă şi banca naţională a Cehiei a tăiat dobânzile, în chiar ultima lună a anului, aşa cum se aştepta toată lumea, scopul fiind de a impulsiona creşterea unei economii care a căpătat reputaţia de bolnavul regiunii. Iar scăderea dobânzii de referinţă a fost mică, de 25 de puncte de bază, la 6,75%.
Inflaţia încă mare, de 8%, justifică prudenţa. De altfel, Cehia a întrecut Ungaria şi a ajuns să aibă cea mai puternică inflaţie din UE. Comparat cu rezultatele din zona euro, tot blocul est-european al Uniunii este campion la inflaţie, în sens negativ, cu tot progresul făcut anul acesta în lupta cu scumpirile. Spre comparaţie, inflaţia medie din zona euro s-a situat în noiembrie la 2,4%. Belgia se confruntă deja cu inflaţie negativă.
Ca un rezumat, se poate spune că 2023 a fost un an dificil pentru băncile centrale est-europene, aşa cum a fost şi pentru instituţii mai puternice, cum sunt BCE şi Federal Reserve. În 2024 presiunile şi incertitudinile s-ar putea să fie mai mici. Inflaţia nu mai este aşa de mare. De aceea, analiştii prognozează că anul viitor va aduce noi scăderi de dobânzi. În Ungaria, spun specialiştii de la ING, banca centrală s-ar putea chiar să accelereze ritmul tăierilor, încurajată de revenirea economică şi de încetinirea puternică a inflaţiei. Unul din oficialii băncii centrale maghiare a indicat la începutul lunii trecute că în februarie dobânda principală ar putea fi dusă sub 10%.
La începutul acestui an a fost la 18%. Inflaţia ar ajunge la ţinta de 4-5,5% urmărită de instituţie abia în 2025. În noiembrie anul trecut era de 23%. În Polonia, Grzegorz Maliszewski, economistul şef al Bank Millennium, crede că până în martie banca centrală nu va mai umbla la dobânzi. La fel cred şi colegii de la alte bănci, notează Bloomberg. Guvernatorul Adam Glapinski a oprit reducerile de dobânzi după ce PiS a pierdut majoritatea parlamentară.
Bancherul, în conflict deschis cu noul premier, Donald Tusk, a citat riscuri bugetare noi şi a spus că probabil nu va imprima vreo nouă direcţie politicii monetare până când nu-i vor fi clare politicile noului guvern şi până când banca nu va avea pregătite noile proiecţii privind inflaţia, care vor fi publicate în martie. Instituţia sa mizează pe faptul că între timp încetinirea economiei globale va ajuta la domolirea inflaţiei. Riscul ca economiile altor state să intre în recesiune este menţionat şi de banca centrală maghiară ca factor care-i poate influenţa strategia. Instituţia vorbeşte şi de riscuri geopolitice, de sancţiunile impuse de Occident Rusiei, de posibilitatea producerii unui nou şoc pe pieţele energiei şi materiilor prime, aşa cum o demonstrează atacurile asupra vapoarelor din Marea Roşie, şi de incertitudinile economice create de războaiele din Gaza şi Ucraina.
Banca centrală maghiară menţionează riscul ca economiile altor state să intre în recesiune ca factor care-i poate influenţa strategia. Instituţia vorbeşte şi de riscuri geopolitice, de sancţiunile impuse de Occident Rusiei, de posibilitatea producerii unui nou şoc pe pieţele energiei şi materiilor prime, aşa cum o demonstrează atacurile asupra vapoarelor din Marea Roşie, şi de incertitudinile economice create de războaiele din Gaza şi Ucraina.
