Peste 507 milioane de lei împărțite agricultorilor prin programul FCA: Nordul țării a luat partea cea mai mare

Peste 580 de afaceri agricole mici au primit finanțare prin Programul „Facilitatea de Creditare în Agricultură” (FCA), în perioada martie 2025 – mai 2026. Potrivit Ministerului Finanțelor, doar în luna mai au fost aprobate încă 98 de proiecte noi.

În total, prin program au fost susținute 581 de întreprinderi micro și mici din agricultură. Cele mai multe proiecte au fost implementate în nordul țării – 280, urmate de regiunea centru cu 203 proiecte și sudul țării cu 98.

Valoarea totală a finanțărilor acordate a ajuns la peste 507 milioane de lei, dintre care aproape 60 de milioane au fost distribuite doar în luna mai. În același timp, fermierii și antreprenorii agricoli au beneficiat și de granturi în valoare totală de peste 54 de milioane de lei.

Banii au fost folosiți în special pentru cumpărarea de echipamente agricole, utilaje pentru procesarea producției după recoltare și pentru acoperirea cheltuielilor curente necesare desfășurării activității agricole.

Autoritățile spun că programul continuă și în 2026, iar în prezent mai sunt disponibile peste 163 de milioane de lei pentru împrumuturi și aproape 30 de milioane de lei pentru granturi.

Din aprilie 2026, programul include și o componentă nouă – „Capital circulant agricol independent”, destinată fermierilor care au nevoie de bani pentru menținerea procesului de producție. Prin această linie de finanțare, agricultorii pot primi până la 500 de mii de lei. Până acum, 54 de afaceri au beneficiat deja de acest sprijin, în valoare totală de peste 20 de milioane de lei.

Programul oferă credite în lei moldovenești cu o dobândă fixă de 5,1% anual și este implementat de OGPAE împreună cu instituțiile financiare partenere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credite pentru agricultură #programul fca #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.