Platforma Națională pentru Turism propune reforme și mecanisme noi de coordonare

03 Iun. 2026, 17:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iun. 2026, 17:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Turismul trebuie tratat ca un sector economic strategic, iar dezvoltarea acestuia necesită mecanisme clare de coordonare, dialog permanent cu autoritățile și o reprezentare instituțională mai puternică. Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinței naționale pentru dezvoltarea turismului intern și ale Forumului internațional privind competențele în turism, desfășurate la Chișinău.

Coordonatorul Platformei Naționale pentru Turism, Sergiu Manea, președinte al Asociației Patronale a Industriei Turismului din Moldova a declarat că sectorul are nevoie de coordonare și de continuitate în politicile publice. „Conferința din 26 mai a arătat că turismul Republicii Moldova are potențial, oameni, idei și are parteneri. Avem nevoie acum de coordonare, responsabilitate politică, finanțare, date, instituții funcționale și un dialog permanent între autorități și sector. Turismul nu este doar despre călătorii. Turismul este despre oameni, comunități, economie, patrimoniu și încredere”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă la IPN.

Participanții la conferință au anunțat că vor transmite Guvernului mai multe propuneri pentru dezvoltarea sectorului. Printre acestea se numără desemnarea unui secretar de stat responsabil de turism, crearea unui grup de lucru dedicat domeniului în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru și elaborarea unei foi de parcurs pentru perioada 2026-2031.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost necesitatea actualizării Legii turismului din 2006, considerată depășită în raport cu noile realități economice și cu procesul de integrare europeană. Participanții au pledat și pentru dezvoltarea turismului intern, a rutelor turistice și a mecanismelor de finanțare destinate destinațiilor și afacerilor din domeniu.

Președinta Asociației Naționale a Turismului de Afaceri și Industrial, Svetlana Cazac, a declarat că Platforma Națională pentru Turism urmărește consolidarea unei voci comune a sectorului. „Scopul nostru este să ne unim și forța noastră este într-o voce consolidată a sectorului și într-un dialog permanent cu autoritățile pentru rezultate concrete și vizibile”, a menționat aceasta.

Participanții susțin că următorul pas îl reprezintă inițierea discuțiilor cu Guvernul și Parlamentul asupra recomandărilor formulate, precum și extinderea cooperării cu partenerii europeni în contextul Planului de aderare la Uniunea Europeană și al Planului de Creștere pentru Republica Moldova.

Turism by banimdbanimd

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.