Piața asigurărilor! Accidentele, în topul primelor brute subscrise

Companiile de asigurări din Republica Moldova au subscris, în primul trimestru al anului curent, riscuri aferente estimate la peste 664,2 milioane de lei, volum în creștere cu 36,9%, față de perioada similară a anului trecut, potrivit informațiilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Cele mai mari creșteri ale subscrierilor au fost înregistrate la asigurările de accidente (+128,5%), de răspundere civilă avia (+1092,9%), de răspundere civilă auto, inclusiv RCA internă (+46,5%) și Carte Verde (+29,1%). În același timp, diminuări de prime au înregistrat următoarele clase de asigurări: de vehicule de cale ferată (-87,7%), alte asigurări de bunuri (-93,6%), asigurări de pierderi financiare (-81,4%).

Piața asigurărilor continuă să fie dominată de asigurările generale, care dețin o pondere de aproximativ 96,2% din volumul total de prime (638,7 mil. lei), în timp ce asigurărilor de viață le revine o cotă de 3,8% (25,5 mil. lei).

În același timp, volumul total al despăgubirilor achitate de către companiile de asigurări, în primul trimestru 2023, a însumat 234,7 mil. lei, în creștere cu 26,9%, față de perioada similară a anului 2022. Daunele achitate pentru asigurările generale au constituit 220,4 mil. lei (+26,2%), iar pentru asigurările de viață – 14,3 mil. lei (+38,6%).

La situația din 31 martie 2023, activele totale ale companiilor de asigurări din Republica Moldova au constituit peste 4,4 mlrd lei, în creștere cu 18,9% față de perioada similară a anului precedent. Activele admise la acoperirea rezervelor tehnice și marja de solvabilitate minimă au reprezentat 81,3% (circa 3,6 mlrd lei) din totalul activelor, fiind majorate cu 22,0% comparativ cu primul trimestru al anului 2022. În același timp, rezervele tehnice ale pieței de asigurări au crescut cu 30,3% și au constituit aproximativ 2,5 mlrd lei.

La 31 martie 2023, pe piața asigurărilor din Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare, supravegheate de CNPF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accidente #asigurări #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.