Piața imobiliară din SUA se umflă și provoacă temeri legate de o nouă criză mondială. Ce spun experții

Piața imobiliară din Statele Unite se încinge și provoacă temeri legate de o nouă bulă, precum cea din 2008, care a dus la o criză mondială. Experții spun însă că situațiile sunt diferite și nu se așteaptă la o criză, scrie Digi24.

Indicatorii privind piața imobiliară din Statele Unite au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite din 2006. Astfel, în luna februarie, prețul locuințelor a crescut cu 12%, acesta fiind cel mai rapid ritm din 2006, potrivit unui indice realizat de S&P. Creșterea a fost larg distribuită, iar toate cele 20 de zone metropolitane urmărite de acest indice a înregistrat o scumpire a locuințelor. Un alt indice care urmărește evoluția prețurilor din toată țara a cunoscut, de asemenea, cel mai mare salt din 2006.

În plus, pentru prima dată din 2005, prețul mediu al locuințelor care nu sunt la prima vânzare este mai mare decât cel al construcțiilor noi.

Alți indicatori nu sunt doar la cel mai ridicat nivel din 2006, ci la cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Aici intră și prețul mediu de vânzare pentru locuințele existente, care a atins nivelul record de 329.100 de dolari în martie.

Potrivit economiștilor, cauzele din trecut cu cele din prezent sunt diferite, la mijlocul anilor 2000, majorarea prețurilor a fost alimentată de creditările dubioase și de euforia piețelor, în vreme ce acum creșterea vine ca urmare a numărului redus de livrări de locuințe noi.

Potrivit Business Insider, numărul de locuințe noi scoase pe piață este aproape de minimul istoric de trei luni, ceea ce îi face pe vânzători să ceară o sumă mai mare pentru proprietățile lor.

Dobânzile care sunt la un minim record și accentul pus pe creșterea spațiului de locuit au dus la explozia cererii, dar lipsa vânzătorilor și a clădirilor noi a generat un declin al numărului de case scoase la vânzare. Practic, creșterea cererii și oferta limitată sunt cele care au stat la baza situației actuale de pe piața imobiliară din Statele Unite.

Însă criza de locuințe noi își are rădăcinile în colapsul pieței imobiliare din 2008. Frenezia de pe piața imobiliară din anii 2000 a dus la o explozie a livrărilor de locuințe noi, pe măsură ce constructorii s-au grăbit să facă față cererii fără precedent. Dar, după ce bula s-a spart, dezvoltatorii imobiliari au redus ritmul de construire, iar redresarea s-a făcut apoi într-un ritm redus. Asta a făcut ca acum, când cererea este din nou puternică, stocul de locuințe finalizate să fie redus.

Ultimele date sugerează că dezvoltatorii încep să se alinieze la cererea de pe piață. Construirea de noi locuințe a crescut cu 20% luna trecută până la nivelul înregistrat în 2006.

De asemenea, americanii par pregătiți să țină în viață boom-ul cel puțin pentru ceva timp. Procentul celor care intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni a crescut la 8,9% în aprilie, de la 8,1% în luna anterioară, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 1987.

Economiștii se așteaptă ca piața să intre pe o creștere mai sustenabilă, în condițiile în care milenialii au ajuns la vârsta optimă de cumpărare a unei locuințe, dezvoltatorii au început să răspundă cererii și dobânzile vor crește ușor. Asta s-ar traduce într-o creștere constantă a prețurilor de doar o cifră procentuală.

#impbiliare #preturi #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special veniturile acesteia din petrol și infrastructura energetică strategică, potrivit unor surse citate de Financial Times. Comisia Europeană ar urma să propună marți reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril și interzicerea completă a exploatării conductelor „Nord Stream”.

Măsurile sunt motivate de dorința de a priva Moscova de miliarde de dolari anual și de a preveni orice reluare a cooperării energetice între Rusia și UE, în special prin Germania. Sursele indică faptul că noul cancelar german, Friedrich Merz, ar fi convenit deja cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, interzicerea definitivă a „Nord Stream”, inclusiv în contextul discuțiilor discrete între oameni de afaceri ruși și americani despre o eventuală relansare parțială a „Nord Stream 2”.

Pe lângă plafonul mai sever pentru exportul de petrol, noul pachet ar putea include sancționarea suplimentară a unor bănci și companii maritime ruse, precum și o listă extinsă de petroliere aflate în serviciul Moscovei. De asemenea, UE ar urma să ofere garanții legale Belgiei, unde sunt înghețate peste 190 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a o proteja de eventuale procese lansate de Kremlin.

Estimările ucrainene indică faptul că o oprire totală a exporturilor de petrol ar putea priva Rusia de până la 60 de miliarde de dolari anual — o sumă comparabilă cu cheltuielile Moscovei pentru războiul din Ucraina. Cu toate acestea, eficiența măsurii este incertă, în condițiile în care Rusia a reușit până acum să ocolească o parte din sancțiunile occidentale prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” și a asigurătorilor proprii.

În paralel, în Statele Unite, un proiect de lege aflat în Senat propune impunerea unor tarife vamale de 500% țărilor care continuă să achiziționeze resurse energetice din Rusia. Totuși, administrația de la Washington ezită să susțină pe deplin aceste măsuri, iar președintele Donald Trump a comparat recent conflictul dintre Rusia și Ucraina cu „o bătaie între copii” care ar trebui poate lăsați „să se certe până la epuizare”.

Potrivit FT, Comisia Europeană speră să obțină un consens asupra noului pachet de sancțiuni până la sfârșitul lunii iulie. Până acum, UE a reușit să depășească obiecțiile unor state ca Ungaria, cunoscută pentru opoziția față de sancțiunile antirusești.