Piața imobiliară din SUA se umflă și provoacă temeri legate de o nouă criză mondială. Ce spun experții

08 Mai 2021, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Mai 2021, 09:54 // Actual //  MD Bani

Piața imobiliară din Statele Unite se încinge și provoacă temeri legate de o nouă bulă, precum cea din 2008, care a dus la o criză mondială. Experții spun însă că situațiile sunt diferite și nu se așteaptă la o criză, scrie Digi24.

Indicatorii privind piața imobiliară din Statele Unite au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite din 2006. Astfel, în luna februarie, prețul locuințelor a crescut cu 12%, acesta fiind cel mai rapid ritm din 2006, potrivit unui indice realizat de S&P. Creșterea a fost larg distribuită, iar toate cele 20 de zone metropolitane urmărite de acest indice a înregistrat o scumpire a locuințelor. Un alt indice care urmărește evoluția prețurilor din toată țara a cunoscut, de asemenea, cel mai mare salt din 2006.

În plus, pentru prima dată din 2005, prețul mediu al locuințelor care nu sunt la prima vânzare este mai mare decât cel al construcțiilor noi.

Alți indicatori nu sunt doar la cel mai ridicat nivel din 2006, ci la cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Aici intră și prețul mediu de vânzare pentru locuințele existente, care a atins nivelul record de 329.100 de dolari în martie.

Potrivit economiștilor, cauzele din trecut cu cele din prezent sunt diferite, la mijlocul anilor 2000, majorarea prețurilor a fost alimentată de creditările dubioase și de euforia piețelor, în vreme ce acum creșterea vine ca urmare a numărului redus de livrări de locuințe noi.

Potrivit Business Insider, numărul de locuințe noi scoase pe piață este aproape de minimul istoric de trei luni, ceea ce îi face pe vânzători să ceară o sumă mai mare pentru proprietățile lor.

Dobânzile care sunt la un minim record și accentul pus pe creșterea spațiului de locuit au dus la explozia cererii, dar lipsa vânzătorilor și a clădirilor noi a generat un declin al numărului de case scoase la vânzare. Practic, creșterea cererii și oferta limitată sunt cele care au stat la baza situației actuale de pe piața imobiliară din Statele Unite.

Însă criza de locuințe noi își are rădăcinile în colapsul pieței imobiliare din 2008. Frenezia de pe piața imobiliară din anii 2000 a dus la o explozie a livrărilor de locuințe noi, pe măsură ce constructorii s-au grăbit să facă față cererii fără precedent. Dar, după ce bula s-a spart, dezvoltatorii imobiliari au redus ritmul de construire, iar redresarea s-a făcut apoi într-un ritm redus. Asta a făcut ca acum, când cererea este din nou puternică, stocul de locuințe finalizate să fie redus.

Ultimele date sugerează că dezvoltatorii încep să se alinieze la cererea de pe piață. Construirea de noi locuințe a crescut cu 20% luna trecută până la nivelul înregistrat în 2006.

De asemenea, americanii par pregătiți să țină în viață boom-ul cel puțin pentru ceva timp. Procentul celor care intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni a crescut la 8,9% în aprilie, de la 8,1% în luna anterioară, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 1987.

Economiștii se așteaptă ca piața să intre pe o creștere mai sustenabilă, în condițiile în care milenialii au ajuns la vârsta optimă de cumpărare a unei locuințe, dezvoltatorii au început să răspundă cererii și dobânzile vor crește ușor. Asta s-ar traduce într-o creștere constantă a prețurilor de doar o cifră procentuală.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.