Piața imobiliară din SUA se umflă și provoacă temeri legate de o nouă criză mondială. Ce spun experții

08 Mai 2021, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Mai 2021, 09:54 // Actual //  MD Bani

Piața imobiliară din Statele Unite se încinge și provoacă temeri legate de o nouă bulă, precum cea din 2008, care a dus la o criză mondială. Experții spun însă că situațiile sunt diferite și nu se așteaptă la o criză, scrie Digi24.

Indicatorii privind piața imobiliară din Statele Unite au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite din 2006. Astfel, în luna februarie, prețul locuințelor a crescut cu 12%, acesta fiind cel mai rapid ritm din 2006, potrivit unui indice realizat de S&P. Creșterea a fost larg distribuită, iar toate cele 20 de zone metropolitane urmărite de acest indice a înregistrat o scumpire a locuințelor. Un alt indice care urmărește evoluția prețurilor din toată țara a cunoscut, de asemenea, cel mai mare salt din 2006.

În plus, pentru prima dată din 2005, prețul mediu al locuințelor care nu sunt la prima vânzare este mai mare decât cel al construcțiilor noi.

Alți indicatori nu sunt doar la cel mai ridicat nivel din 2006, ci la cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Aici intră și prețul mediu de vânzare pentru locuințele existente, care a atins nivelul record de 329.100 de dolari în martie.

Potrivit economiștilor, cauzele din trecut cu cele din prezent sunt diferite, la mijlocul anilor 2000, majorarea prețurilor a fost alimentată de creditările dubioase și de euforia piețelor, în vreme ce acum creșterea vine ca urmare a numărului redus de livrări de locuințe noi.

Potrivit Business Insider, numărul de locuințe noi scoase pe piață este aproape de minimul istoric de trei luni, ceea ce îi face pe vânzători să ceară o sumă mai mare pentru proprietățile lor.

Dobânzile care sunt la un minim record și accentul pus pe creșterea spațiului de locuit au dus la explozia cererii, dar lipsa vânzătorilor și a clădirilor noi a generat un declin al numărului de case scoase la vânzare. Practic, creșterea cererii și oferta limitată sunt cele care au stat la baza situației actuale de pe piața imobiliară din Statele Unite.

Însă criza de locuințe noi își are rădăcinile în colapsul pieței imobiliare din 2008. Frenezia de pe piața imobiliară din anii 2000 a dus la o explozie a livrărilor de locuințe noi, pe măsură ce constructorii s-au grăbit să facă față cererii fără precedent. Dar, după ce bula s-a spart, dezvoltatorii imobiliari au redus ritmul de construire, iar redresarea s-a făcut apoi într-un ritm redus. Asta a făcut ca acum, când cererea este din nou puternică, stocul de locuințe finalizate să fie redus.

Ultimele date sugerează că dezvoltatorii încep să se alinieze la cererea de pe piață. Construirea de noi locuințe a crescut cu 20% luna trecută până la nivelul înregistrat în 2006.

De asemenea, americanii par pregătiți să țină în viață boom-ul cel puțin pentru ceva timp. Procentul celor care intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni a crescut la 8,9% în aprilie, de la 8,1% în luna anterioară, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 1987.

Economiștii se așteaptă ca piața să intre pe o creștere mai sustenabilă, în condițiile în care milenialii au ajuns la vârsta optimă de cumpărare a unei locuințe, dezvoltatorii au început să răspundă cererii și dobânzile vor crește ușor. Asta s-ar traduce într-o creștere constantă a prețurilor de doar o cifră procentuală.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.