Piața imobiliară din SUA se umflă și provoacă temeri legate de o nouă criză mondială. Ce spun experții

Piața imobiliară din Statele Unite se încinge și provoacă temeri legate de o nouă bulă, precum cea din 2008, care a dus la o criză mondială. Experții spun însă că situațiile sunt diferite și nu se așteaptă la o criză, scrie Digi24.

Indicatorii privind piața imobiliară din Statele Unite au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite din 2006. Astfel, în luna februarie, prețul locuințelor a crescut cu 12%, acesta fiind cel mai rapid ritm din 2006, potrivit unui indice realizat de S&P. Creșterea a fost larg distribuită, iar toate cele 20 de zone metropolitane urmărite de acest indice a înregistrat o scumpire a locuințelor. Un alt indice care urmărește evoluția prețurilor din toată țara a cunoscut, de asemenea, cel mai mare salt din 2006.

În plus, pentru prima dată din 2005, prețul mediu al locuințelor care nu sunt la prima vânzare este mai mare decât cel al construcțiilor noi.

Alți indicatori nu sunt doar la cel mai ridicat nivel din 2006, ci la cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Aici intră și prețul mediu de vânzare pentru locuințele existente, care a atins nivelul record de 329.100 de dolari în martie.

Potrivit economiștilor, cauzele din trecut cu cele din prezent sunt diferite, la mijlocul anilor 2000, majorarea prețurilor a fost alimentată de creditările dubioase și de euforia piețelor, în vreme ce acum creșterea vine ca urmare a numărului redus de livrări de locuințe noi.

Potrivit Business Insider, numărul de locuințe noi scoase pe piață este aproape de minimul istoric de trei luni, ceea ce îi face pe vânzători să ceară o sumă mai mare pentru proprietățile lor.

Dobânzile care sunt la un minim record și accentul pus pe creșterea spațiului de locuit au dus la explozia cererii, dar lipsa vânzătorilor și a clădirilor noi a generat un declin al numărului de case scoase la vânzare. Practic, creșterea cererii și oferta limitată sunt cele care au stat la baza situației actuale de pe piața imobiliară din Statele Unite.

Însă criza de locuințe noi își are rădăcinile în colapsul pieței imobiliare din 2008. Frenezia de pe piața imobiliară din anii 2000 a dus la o explozie a livrărilor de locuințe noi, pe măsură ce constructorii s-au grăbit să facă față cererii fără precedent. Dar, după ce bula s-a spart, dezvoltatorii imobiliari au redus ritmul de construire, iar redresarea s-a făcut apoi într-un ritm redus. Asta a făcut ca acum, când cererea este din nou puternică, stocul de locuințe finalizate să fie redus.

Ultimele date sugerează că dezvoltatorii încep să se alinieze la cererea de pe piață. Construirea de noi locuințe a crescut cu 20% luna trecută până la nivelul înregistrat în 2006.

De asemenea, americanii par pregătiți să țină în viață boom-ul cel puțin pentru ceva timp. Procentul celor care intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni a crescut la 8,9% în aprilie, de la 8,1% în luna anterioară, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 1987.

Economiștii se așteaptă ca piața să intre pe o creștere mai sustenabilă, în condițiile în care milenialii au ajuns la vârsta optimă de cumpărare a unei locuințe, dezvoltatorii au început să răspundă cererii și dobânzile vor crește ușor. Asta s-ar traduce într-o creștere constantă a prețurilor de doar o cifră procentuală.

#impbiliare #preturi #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.