Piața imobiliară din SUA se umflă și provoacă temeri legate de o nouă criză mondială. Ce spun experții

Piața imobiliară din Statele Unite se încinge și provoacă temeri legate de o nouă bulă, precum cea din 2008, care a dus la o criză mondială. Experții spun însă că situațiile sunt diferite și nu se așteaptă la o criză, scrie Digi24.

Indicatorii privind piața imobiliară din Statele Unite au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite din 2006. Astfel, în luna februarie, prețul locuințelor a crescut cu 12%, acesta fiind cel mai rapid ritm din 2006, potrivit unui indice realizat de S&P. Creșterea a fost larg distribuită, iar toate cele 20 de zone metropolitane urmărite de acest indice a înregistrat o scumpire a locuințelor. Un alt indice care urmărește evoluția prețurilor din toată țara a cunoscut, de asemenea, cel mai mare salt din 2006.

În plus, pentru prima dată din 2005, prețul mediu al locuințelor care nu sunt la prima vânzare este mai mare decât cel al construcțiilor noi.

Alți indicatori nu sunt doar la cel mai ridicat nivel din 2006, ci la cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Aici intră și prețul mediu de vânzare pentru locuințele existente, care a atins nivelul record de 329.100 de dolari în martie.

Potrivit economiștilor, cauzele din trecut cu cele din prezent sunt diferite, la mijlocul anilor 2000, majorarea prețurilor a fost alimentată de creditările dubioase și de euforia piețelor, în vreme ce acum creșterea vine ca urmare a numărului redus de livrări de locuințe noi.

Potrivit Business Insider, numărul de locuințe noi scoase pe piață este aproape de minimul istoric de trei luni, ceea ce îi face pe vânzători să ceară o sumă mai mare pentru proprietățile lor.

Dobânzile care sunt la un minim record și accentul pus pe creșterea spațiului de locuit au dus la explozia cererii, dar lipsa vânzătorilor și a clădirilor noi a generat un declin al numărului de case scoase la vânzare. Practic, creșterea cererii și oferta limitată sunt cele care au stat la baza situației actuale de pe piața imobiliară din Statele Unite.

Însă criza de locuințe noi își are rădăcinile în colapsul pieței imobiliare din 2008. Frenezia de pe piața imobiliară din anii 2000 a dus la o explozie a livrărilor de locuințe noi, pe măsură ce constructorii s-au grăbit să facă față cererii fără precedent. Dar, după ce bula s-a spart, dezvoltatorii imobiliari au redus ritmul de construire, iar redresarea s-a făcut apoi într-un ritm redus. Asta a făcut ca acum, când cererea este din nou puternică, stocul de locuințe finalizate să fie redus.

Ultimele date sugerează că dezvoltatorii încep să se alinieze la cererea de pe piață. Construirea de noi locuințe a crescut cu 20% luna trecută până la nivelul înregistrat în 2006.

De asemenea, americanii par pregătiți să țină în viață boom-ul cel puțin pentru ceva timp. Procentul celor care intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni a crescut la 8,9% în aprilie, de la 8,1% în luna anterioară, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 1987.

Economiștii se așteaptă ca piața să intre pe o creștere mai sustenabilă, în condițiile în care milenialii au ajuns la vârsta optimă de cumpărare a unei locuințe, dezvoltatorii au început să răspundă cererii și dobânzile vor crește ușor. Asta s-ar traduce într-o creștere constantă a prețurilor de doar o cifră procentuală.

#impbiliare #preturi #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză