Dezvoltatorii calculează profitul. Cu cât s-au scumpit apartamentele în 2021

În anul 2021, prețurile apartamentelor vechi s-au majorat cu 11,5%, la 570 euro pe metru pătrat, arată datele Bursei Imobiliare Lara

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat în perioada august-octombrie, iar în ultimele trei luni ale anului, prețul metrului pătrat a rămas stabil, la 570 euro. În decembrie, la locuințele cu o cameră, prețul metrului pătrat la Botanica a variat de la 610 la 704 euro, Buiucani – 642-661 euro, Centru – 669-742 euro, Ciocana – 558-672 euro și Râșcani – 659-698 euro. La apartamentele cu două camere, metrul pătrat costa 539-648 euro la Botanica, 583-613 euro la Buiucani, 603-668 euro în Centru, 510-611 euro la Ciocana și 576-639 euro la Râșcani. La apartamentele cu trei camere prețul metrului pătrat la Botanica a fost 469-521 euro, Buiucani – 477-487 euro, Centru – 487-550 euro, Ciocana – 413-490 euro și Râşcani – 473-525 euro. La locuințele cu patru camere din sectorul Botanica, prețul 1 metru pătrat a variat de la 441 la 480 de euro, Buiucani – de la 431 la 446 de euro, Centru – de la 442 la 505 de euro, Ciocana – de la 391 la 465 de euro și Râşcani – de la 452 la 504 de euro.

Comparativ cu locuințele noi, prețul mediu al locuințelor vechi este cu 21,4% mai mici.

Prețul metrului pătrat al apartamentelor noi a constituit 692 euro, la sfârșitul anului 2021 cu 8,6% mai mult față de începutul anului.

Cele mai scumpe locuințe sunt în centrul Chișinăului – 970 euro/metrul pătrat urmate de cele de la Rîșcani – 800 euro, Botanica, Buiucani – 700 euro. Cele mai ieftine locuințe au fost în zona Aeroportului Chișinău și Otovasca – 500 și 460 euro/metrul pătrat.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că anul 2021, pe piața imobiliară s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, după 13 ani de pauză. Criza imobiliară din 2008 în toată lumea a durat 2-3 ani, iar în Republica Moldova până în 2019, perioadă în care am înregistrat o scădere continuă a prețurilor la apartamente.

„În prezent prețurile continuă să crească, însă ritmul de creștere este mai mic. Astfel, la apartamentele de mâna a doua prețurile cel mai probabil se vor stopa din ascensiune pentru cel puțin jumătate de an, iar la apartamentele noi tot vom avea o încetinire a prețului, poate chiar o mică scădere, totuși tendința pe termen lung este de creștere a prețului la imobile”, a punctat Ioniță.

#piața secundară #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.