Dezvoltatorii calculează profitul. Cu cât s-au scumpit apartamentele în 2021

În anul 2021, prețurile apartamentelor vechi s-au majorat cu 11,5%, la 570 euro pe metru pătrat, arată datele Bursei Imobiliare Lara

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat în perioada august-octombrie, iar în ultimele trei luni ale anului, prețul metrului pătrat a rămas stabil, la 570 euro. În decembrie, la locuințele cu o cameră, prețul metrului pătrat la Botanica a variat de la 610 la 704 euro, Buiucani – 642-661 euro, Centru – 669-742 euro, Ciocana – 558-672 euro și Râșcani – 659-698 euro. La apartamentele cu două camere, metrul pătrat costa 539-648 euro la Botanica, 583-613 euro la Buiucani, 603-668 euro în Centru, 510-611 euro la Ciocana și 576-639 euro la Râșcani. La apartamentele cu trei camere prețul metrului pătrat la Botanica a fost 469-521 euro, Buiucani – 477-487 euro, Centru – 487-550 euro, Ciocana – 413-490 euro și Râşcani – 473-525 euro. La locuințele cu patru camere din sectorul Botanica, prețul 1 metru pătrat a variat de la 441 la 480 de euro, Buiucani – de la 431 la 446 de euro, Centru – de la 442 la 505 de euro, Ciocana – de la 391 la 465 de euro și Râşcani – de la 452 la 504 de euro.

Comparativ cu locuințele noi, prețul mediu al locuințelor vechi este cu 21,4% mai mici.

Prețul metrului pătrat al apartamentelor noi a constituit 692 euro, la sfârșitul anului 2021 cu 8,6% mai mult față de începutul anului.

Cele mai scumpe locuințe sunt în centrul Chișinăului – 970 euro/metrul pătrat urmate de cele de la Rîșcani – 800 euro, Botanica, Buiucani – 700 euro. Cele mai ieftine locuințe au fost în zona Aeroportului Chișinău și Otovasca – 500 și 460 euro/metrul pătrat.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că anul 2021, pe piața imobiliară s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, după 13 ani de pauză. Criza imobiliară din 2008 în toată lumea a durat 2-3 ani, iar în Republica Moldova până în 2019, perioadă în care am înregistrat o scădere continuă a prețurilor la apartamente.

„În prezent prețurile continuă să crească, însă ritmul de creștere este mai mic. Astfel, la apartamentele de mâna a doua prețurile cel mai probabil se vor stopa din ascensiune pentru cel puțin jumătate de an, iar la apartamentele noi tot vom avea o încetinire a prețului, poate chiar o mică scădere, totuși tendința pe termen lung este de creștere a prețului la imobile”, a punctat Ioniță.

#piața secundară #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.