Dezvoltatorii calculează profitul. Cu cât s-au scumpit apartamentele în 2021

În anul 2021, prețurile apartamentelor vechi s-au majorat cu 11,5%, la 570 euro pe metru pătrat, arată datele Bursei Imobiliare Lara

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat în perioada august-octombrie, iar în ultimele trei luni ale anului, prețul metrului pătrat a rămas stabil, la 570 euro. În decembrie, la locuințele cu o cameră, prețul metrului pătrat la Botanica a variat de la 610 la 704 euro, Buiucani – 642-661 euro, Centru – 669-742 euro, Ciocana – 558-672 euro și Râșcani – 659-698 euro. La apartamentele cu două camere, metrul pătrat costa 539-648 euro la Botanica, 583-613 euro la Buiucani, 603-668 euro în Centru, 510-611 euro la Ciocana și 576-639 euro la Râșcani. La apartamentele cu trei camere prețul metrului pătrat la Botanica a fost 469-521 euro, Buiucani – 477-487 euro, Centru – 487-550 euro, Ciocana – 413-490 euro și Râşcani – 473-525 euro. La locuințele cu patru camere din sectorul Botanica, prețul 1 metru pătrat a variat de la 441 la 480 de euro, Buiucani – de la 431 la 446 de euro, Centru – de la 442 la 505 de euro, Ciocana – de la 391 la 465 de euro și Râşcani – de la 452 la 504 de euro.

Comparativ cu locuințele noi, prețul mediu al locuințelor vechi este cu 21,4% mai mici.

Prețul metrului pătrat al apartamentelor noi a constituit 692 euro, la sfârșitul anului 2021 cu 8,6% mai mult față de începutul anului.

Cele mai scumpe locuințe sunt în centrul Chișinăului – 970 euro/metrul pătrat urmate de cele de la Rîșcani – 800 euro, Botanica, Buiucani – 700 euro. Cele mai ieftine locuințe au fost în zona Aeroportului Chișinău și Otovasca – 500 și 460 euro/metrul pătrat.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că anul 2021, pe piața imobiliară s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, după 13 ani de pauză. Criza imobiliară din 2008 în toată lumea a durat 2-3 ani, iar în Republica Moldova până în 2019, perioadă în care am înregistrat o scădere continuă a prețurilor la apartamente.

„În prezent prețurile continuă să crească, însă ritmul de creștere este mai mic. Astfel, la apartamentele de mâna a doua prețurile cel mai probabil se vor stopa din ascensiune pentru cel puțin jumătate de an, iar la apartamentele noi tot vom avea o încetinire a prețului, poate chiar o mică scădere, totuși tendința pe termen lung este de creștere a prețului la imobile”, a punctat Ioniță.

#piața secundară #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o accelerare a creșterii economice a Republicii Moldova, după un an 2024 marcat de evoluții slabe. Potrivit prognozei FMI, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,7% în 2025, față de 1,7% cât era estimat anterior, revenirea fiind susținută în principal de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa, precum și de nivelul ridicat al consumului și investițiilor.

Experții FMI constată că sprijinul financiar substanțial acordat de Uniunea Europeană a contribuit la atenuarea impactului celui mai recent șoc energetic asupra populației și mediului de afaceri. În același timp, inflația a continuat să scadă după maximul atins la începutul anului, determinat de criza energetică. FMI anticipează că rata inflației va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei, de 5 ± 1,5%, până la sfârșitul anului curent.

Pe de altă parte, raportul semnalează deteriorarea contului curent, al cărui deficit este prognozat la circa 20% din PIB în 2025. FMI explică această evoluție prin cererea ridicată pentru bunuri de import, importurile mari de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor, factori care indică o slăbire a competitivității producției autohtone.

Pentru anii următori, FMI prognozează o creștere economică moderată, dar stabilă. În 2026, PIB-ul real ar urma să avanseze cu 2,3%, pe fondul cererii interne și al efectelor pozitive ale recoltei din anul curent. Pe termen mediu, până în 2028, economia ar putea ajunge la un ritm de creștere de 3,7%, susținut de majorarea investițiilor publice și private și de implementarea reformelor structurale din cadrul Planului de creștere al Uniunii Europene, menite să sporească productivitatea.

FMI avertizează însă că deficitul contului curent va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual, pe măsură ce cererea pentru importuri va scădea și exporturile vor începe să se stabilizeze.