Dezvoltatorii calculează profitul. Cu cât s-au scumpit apartamentele în 2021

În anul 2021, prețurile apartamentelor vechi s-au majorat cu 11,5%, la 570 euro pe metru pătrat, arată datele Bursei Imobiliare Lara

Cea mai mare creștere de preț s-a înregistrat în perioada august-octombrie, iar în ultimele trei luni ale anului, prețul metrului pătrat a rămas stabil, la 570 euro. În decembrie, la locuințele cu o cameră, prețul metrului pătrat la Botanica a variat de la 610 la 704 euro, Buiucani – 642-661 euro, Centru – 669-742 euro, Ciocana – 558-672 euro și Râșcani – 659-698 euro. La apartamentele cu două camere, metrul pătrat costa 539-648 euro la Botanica, 583-613 euro la Buiucani, 603-668 euro în Centru, 510-611 euro la Ciocana și 576-639 euro la Râșcani. La apartamentele cu trei camere prețul metrului pătrat la Botanica a fost 469-521 euro, Buiucani – 477-487 euro, Centru – 487-550 euro, Ciocana – 413-490 euro și Râşcani – 473-525 euro. La locuințele cu patru camere din sectorul Botanica, prețul 1 metru pătrat a variat de la 441 la 480 de euro, Buiucani – de la 431 la 446 de euro, Centru – de la 442 la 505 de euro, Ciocana – de la 391 la 465 de euro și Râşcani – de la 452 la 504 de euro.

Comparativ cu locuințele noi, prețul mediu al locuințelor vechi este cu 21,4% mai mici.

Prețul metrului pătrat al apartamentelor noi a constituit 692 euro, la sfârșitul anului 2021 cu 8,6% mai mult față de începutul anului.

Cele mai scumpe locuințe sunt în centrul Chișinăului – 970 euro/metrul pătrat urmate de cele de la Rîșcani – 800 euro, Botanica, Buiucani – 700 euro. Cele mai ieftine locuințe au fost în zona Aeroportului Chișinău și Otovasca – 500 și 460 euro/metrul pătrat.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că anul 2021, pe piața imobiliară s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, după 13 ani de pauză. Criza imobiliară din 2008 în toată lumea a durat 2-3 ani, iar în Republica Moldova până în 2019, perioadă în care am înregistrat o scădere continuă a prețurilor la apartamente.

„În prezent prețurile continuă să crească, însă ritmul de creștere este mai mic. Astfel, la apartamentele de mâna a doua prețurile cel mai probabil se vor stopa din ascensiune pentru cel puțin jumătate de an, iar la apartamentele noi tot vom avea o încetinire a prețului, poate chiar o mică scădere, totuși tendința pe termen lung este de creștere a prețului la imobile”, a punctat Ioniță.

#piața secundară #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.