Pe fondul crizei gazelor din Europa, SUA au devenit luna trecută cel mai mare exportator mondial de gaze lichefiate

05 Ian. 2022, 03:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Ian. 2022, 03:17 // Actual //  bani.md

Pentru prima dată în istorie, SUA au devenit luna trecută cel mai mare exportator mondial de gaze lichefiate, în condiţiile în care au explodat livrările spre Europa, transmite Bloomberg.

În luna decembrie 2021, livrările de gaze lichefiate de la facilităţile americane le-au depăşit pe cele din Qatar, după o creştere explozivă a livrărilor de la terminalele Sabine Pass şi Freeport, arată datele analizate de Bloomberg.

Revoluţia gazelor de şist, la care se adaugă şi investiţiile de miliarde de dolari în facilităţi de lichefiere a gazelor, au transformat SUA dintr-un importator într-un exportator net de gaze lichefiate în mai puţin de un deceniu. Producţia de gaze a SUA a crescut cu aproximativ 70% comparativ cu situaţia din 2010 iar la finele acestui an SUA ar urma să deţină cele mai mari capacităţi de export de gaze lichefiate din lume, după ce va deveni funcţional terminalul Calcasieu Pass al firmei Venture Global.

Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că poziţia de lider mondial ocupată de SUA pe segmentul exporturilor de gaze lichefiate va fi una de scurtă durată. Exporturile americane au fost cu puţin peste cele ale Qatarului sau Australiei iar orice eventuale probleme care să afecteze producţia va modifica clasamentul. În plus, pe termen mediu Qatarul are în vedre un uriaş proiect de export de gaze lichefiate, care ar urma să devină funcţional la finele acestui deceniu, care va cimenta şi mai mult poziţia de lider a Qatarului în ceea ce priveşte exporturile de gaze lichefiate.

Qatarul şi SUA vor concura pentru titlul de cel mai mare producător mondial de gaze lichefiate în următorul deceniu”, a estimat Muqsit Ashraf, director la firma de consultanţă Accenture.

Între timp însă creşterea exporturilor americane de gaze lichefiate va ajuta la rezolvarea unui deficit global de aprovizionare. Europa se confruntă cu o criză a gazelor în sezonul de iarnă în condiţiile în care firmele de utilităţi au probleme cu stocurile reduse de gaze. În luna decembrie 2021, clienţii de peste hotare au achiziţionat 13% din producţia de gaze a SUA, ceea ce înseamnă o creştere de şapte ori comparativ cu situaţia din urmă cu cinci ani, când nu exista o mare parte din infrastructura necesară pentru a exporta gaze lichefiate.

Datele colectate de Bloomberg mai arată că în 2021 terminalele de export de gaze lichefiate din SUA au trimis un număr record de 1.043 de cargouri cu gaze lichefiate şi aproape jumătate din aceste nave au mers spre statele din Asia în timp ce o treime au mers spre destinaţii din Europa.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.