Piața imobiliară! Schimbare surprinzătoare. Creditele imobiliare au coborât sub 10%

Repulica Moldova înregistrează o reducere semnificativă a dobânzilor la creditele imobiliare pentru persoanele fizice, cu rate anuale sub 10%, conform datelor din luna iulie 2023. Această tendință reprezintă o veste bună pentru consumatori și a readus vitalitatea în piața imobiliară din țară.

Economistul Veaceslav Ioniță subliniază că această scădere a dobânzilor a reanimat procesul de creditare pentru persoanele fizice, care a cunoscut o perioadă de restrângere în ultimii ani. Înainte de 2017, persoanele fizice contractau lunar credite imobiliare de până la 70 milioane lei de la bănci. După această dată, procesul de creditare a cunoscut o creștere exponentială, ajungând în septembrie 2021 la un impresionant 525 milioane lei lunar, de 7,5 ori mai mult decât media obișnuită dinainte de 2017.

Însă, criza și inflația din 2021-2022 au dus la înăsprirea politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce a dus la creșterea dobânzilor la credite, inclusiv cele imobiliare, și la o reducere semnificativă a procesului de creditare. În lunile octombrie 2022 până în ianuarie 2023, volumul creditelor imobiliare noi a atins un minim de 100 milioane lei lunar, de 5 ori mai puțin decât nivelul maxim din 2021.

Cu toate acestea, datele recente indică o revenire semnificativă a pieței imobiliare. În iulie 2023, volumul creditelor imobiliare noi a fost de 272 milioane lei, aproape triplu față de minimul înregistrat acum jumătate de an.

Mai mult, inflația și creșterea costului banilor au determinat migrația consumatorilor spre creditele în valută. Această schimbare a fost înregistrată în mod semnificativ în luna decembrie 2022, când creditele imobiliare în valută au atins un record istoric de 42,5%. Cu relaxarea politicii monetare a BNM și politica clară de descurajare a creditării în valută, în iulie 2023, creditele imobiliare noi în valută au reprezentat doar 2,4%.

Cu toate acestea, deși asistăm la o creștere a creditării imobiliare, portofoliul total de credite imobiliare din sistemul bancar nu a înregistrat creșteri semnificative în acest an, crescând cu doar 20 milioane lei în primele 7 luni ale anului, comparativ cu 900 milioane lei în 2022 și 3,5 miliarde lei în 2021. Se preconizează că creșterea reală a creditării imobiliare va fi vizibilă în trimestrele următoare, indicând astfel încheierea crizei și revenirea la normal în piața imobiliară din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftinire #imobil #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.