Piața imobiliară! Schimbare surprinzătoare. Creditele imobiliare au coborât sub 10%

Repulica Moldova înregistrează o reducere semnificativă a dobânzilor la creditele imobiliare pentru persoanele fizice, cu rate anuale sub 10%, conform datelor din luna iulie 2023. Această tendință reprezintă o veste bună pentru consumatori și a readus vitalitatea în piața imobiliară din țară.

Economistul Veaceslav Ioniță subliniază că această scădere a dobânzilor a reanimat procesul de creditare pentru persoanele fizice, care a cunoscut o perioadă de restrângere în ultimii ani. Înainte de 2017, persoanele fizice contractau lunar credite imobiliare de până la 70 milioane lei de la bănci. După această dată, procesul de creditare a cunoscut o creștere exponentială, ajungând în septembrie 2021 la un impresionant 525 milioane lei lunar, de 7,5 ori mai mult decât media obișnuită dinainte de 2017.

Însă, criza și inflația din 2021-2022 au dus la înăsprirea politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce a dus la creșterea dobânzilor la credite, inclusiv cele imobiliare, și la o reducere semnificativă a procesului de creditare. În lunile octombrie 2022 până în ianuarie 2023, volumul creditelor imobiliare noi a atins un minim de 100 milioane lei lunar, de 5 ori mai puțin decât nivelul maxim din 2021.

Cu toate acestea, datele recente indică o revenire semnificativă a pieței imobiliare. În iulie 2023, volumul creditelor imobiliare noi a fost de 272 milioane lei, aproape triplu față de minimul înregistrat acum jumătate de an.

Mai mult, inflația și creșterea costului banilor au determinat migrația consumatorilor spre creditele în valută. Această schimbare a fost înregistrată în mod semnificativ în luna decembrie 2022, când creditele imobiliare în valută au atins un record istoric de 42,5%. Cu relaxarea politicii monetare a BNM și politica clară de descurajare a creditării în valută, în iulie 2023, creditele imobiliare noi în valută au reprezentat doar 2,4%.

Cu toate acestea, deși asistăm la o creștere a creditării imobiliare, portofoliul total de credite imobiliare din sistemul bancar nu a înregistrat creșteri semnificative în acest an, crescând cu doar 20 milioane lei în primele 7 luni ale anului, comparativ cu 900 milioane lei în 2022 și 3,5 miliarde lei în 2021. Se preconizează că creșterea reală a creditării imobiliare va fi vizibilă în trimestrele următoare, indicând astfel încheierea crizei și revenirea la normal în piața imobiliară din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftinire #imobil #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.