Piața mondială de divertisment și media va crește cu 6,5% în 2021

Piața globală de divertisment și mass-media (E&M) se va extinde cu 6,5% în 2021 și 6,7% anul viitor, determinată de o cerere puternică de conținut digital și publicitate, potrivit sondajului anual al companiei PwC. Reluarea creșterii a este consecința unei provocări din 2020, când divertismentul offline a scăzut, incluzând o scădere cu 71% a încasărilor la box-office.

Veniturile globale din industria E&M au scăzut cu 3,8% anul trecut la 2 trilioane de dolari de la 2,1 trilioane de dolari, valoare înregistrată în 2019. Aceasta a fost cea mai mare scădere ănregistrată timp de cei 22 de ani de cercetare a PwC.

Între 2021 și 2025, se așteaptă ca veniturile globale din E&M să ajungă la o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 5%. Ca urmare, în 2025, volumul total al pieței poate ajunge la 2,6 trilioane de dolari.

Conținutul tradițional de televiziune și video disponibil pentru vizionare acasă este în continuare cel mai mare segment de consumatori de E&M (219 miliarde de dolari), dar va continua să scadă în următorii cinci ani (cu 1,2% în medie).

Segmentul de streaming video a atins apogeul în 2020 și va continua să crească, se arată în raport. Se estimează că volumul de streaming la cerere (SVOD) va crește cu o medie de 10,6% până în 2025 pentru a ajunge la 81,3 miliarde de dolari.

Între timp, se așteaptă ca profiturile cinematografice să se recupereze în 2021 pe măsură ce restricțiile Covid se ușurează, dar nu vor reveni la niveluri pre-pandemice până cel puțin în 2024.

Veniturile din jocuri video și e-sporturi au continuat să crească, ajungând la 147,7 miliarde de dolari în 2020. În același timp, se presupune că CAGR va fi de 5,7% în următorii cinci ani, iar până în 2025 veniturile segmentului vor fi de 194,4 miliarde de dolari.

Realitatea virtuală (VR) este cel mai rapid segment în creștere al E&M. Veniturile sale au crescut anul trecut cu 31,7% la 1,8 miliarde de dolari. Se estimează că rata de creștere va depăși în medie peste 30% pe parcursul a cinci ani și va ajunge la 6,9 miliarde de dolari în 2025.

Industria muzicală este pregătită să crească după o scădere semnificativă a veniturilor pe segmentul muzicii live (în scădere cu 74,4% în 2020). Veniturile generale ale industriei muzicale se așteaptă să crească cu o medie de 12,8% în următorii cinci ani, stimulate de creșterea streamingului digital, care va crește la 29,3 miliarde de dolari până în 2025. De asemenea, se așteaptă reluarea spectacolelor live.

Cheltuielile cu publicitatea online în 2020 au crescut cu 9% – la 336 miliarde de dolari și, pentru prima dată, au depășit costul publicității tradiționale. Potrivit prognozelor, în următorii cinci ani, acestea vor crește în medie cu 7,7%.

Accesul la internet a reprezentat 34% din cheltuielile industriei în 2020. Se așteaptă ca segmentul să crească la un CAGR de 4,9%, de la 694 miliarde dolari anul trecut la 880 miliarde dolari în 2025.

Accesul la internet mobil va determina creșterea pieței, cu un CAGR de 6,1%. Drept urmare, proliferarea rețelelor 5G, progresele în tehnologia mobilă și pachetele de conținut premium vor crește veniturile de la 449 miliarde dolari în 2020 la 605 miliarde dolari în cinci ani.

„Pandemia a încetinit dezvoltarea industriei de divertisment și media în ultimul an, dar a accelerat și a impulsionat și inversarea tendințelor care au transformat deja industria”,a spus Werner Ballhaus, șef global de divertisment și practică media la PwC Germania. Conținutul pe dispozitive mobile, complexitatea tot mai mare a relațiilor dintre creatori, producători și distribuitori de conținut au contribuit la o schimbare a dinamicii și a sferelor de influență din industrie. stimulează creșterea industriei în următorii cinci ani și nu numai. „

Chiar și în acele zone cu cea mai impresionantă creștere (streaming video, de exemplu), natura concurenței se va schimba dramatic în următorii ani, a spus el, ca context social, politic și de reglementare în care toate companiile sunt forțate să opereze, continuă să evolueze într-un mod imprevizibil.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.