Piatra care atârnă de gâtul Moldovei. Gazprom vrea recuperarea datoriei și ce se va întâmpla cu pachetul energetic trei

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu întors recent dintr-o vizită de la Sankt-Petersburg de la forumul gazier a declarat că la negocierea contractului de livrare a gazelor pentru Republica Moldova sunt mai multe probleme, care trebuie clarificate.

”Sunt subiecte complicate care nu a fost rezolvate pe parcursul timpului. Este vorba de acele de datorii istorice de 450 mil. USD, car nu a fost clarificate. La moment avem și pachetul trei energetic, pe marginea căruia trebuie să luăm decizii și să ne mișcăm înainte. Din păcate aceste subiecte nu a fost clarificate, inclusiv de cei care ies public cu acuzații că noi trebuia să începem negocierile mult mai devreme. Or, noi suntem în situația aceste subiecte într-o situație de criză la nivel global. Deja au fost începute discuții și până la sfârșitul lunii când trebuie să încheiem sau să extindem noul contract vom comunica pozițiile ambelor părți”, a precizat Spînu.

Potrivit lui, Republica Moldova își dorește semnarea contractului cu Gazprom după formula veche când prețul în perioada de iarnă se calcula în funcție prețul motorinei și al gazului, iar în perioada caldă a anului – în funcție de hubul NSG din Germania. După formula veche de calcul, Republica Moldova ar fi trebuit să cumpere metan în treimestrul patru al anului curent cu 214 USD, iar în trimestrul unu al anului viitor cu 280 USD.

În primul trimestru al anului Republica Moldova cumpăra gaz la prețul de 127 USD pentru mia de metri cubi, în trimestrul al doilea 255 USD, în luna august – 440 USD, în septembrie – 550 USD, iar în luna octombrie peste 790 USD.

#tarif #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un profit net record de 4,93 miliarde de lei, în creștere cu 23,5% față de anul 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Creșterea profitabilității a fost susținută în principal de veniturile din dobânzi, care au depășit 11,16 miliarde de lei, dar și de câștigurile din diferențe de curs valutar, ce au însumat 2,24 miliarde de lei la nivelul întregului sector. De asemenea, băncile au obținut 3,89 miliarde de lei din comisioane, în pofida majorării cheltuielilor administrative și de personal.

Cele mai mari profituri în 2025 au fost raportate de BC „Moldova-Agroindbank” S.A. – 1,95 miliarde lei, BC „Moldindconbank” S.A. – 1,36 miliarde lei, B.C. „Victoriabank” S.A. – 749,9 milioane lei și OTP Bank S.A. – 518,7 milioane lei.

Profituri mai reduse, dar pe plus, au fost raportate și de FinComBank, ProCredit Bank, Eximbank, EnergBank, EuroCreditBank și Comerțbank.

În 2025, cheltuielile administrative totale ale băncilor au ajuns la 4,81 miliarde de lei, din care 3,7 miliarde de lei au fost cheltuieli cu personalul. În pofida acestor costuri, profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 5,56 miliarde de lei, iar impozitul pe profit achitat a constituit 635,8 milioane de lei.

Totodată, băncile au constituit provizioane și ajustări pentru deprecierea activelor de peste 299 milioane de lei, semn că instituțiile financiare au continuat să își consolideze rezervele de risc.