Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.