Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a adresat o solicitare oficială premierului Alexandru Munteanu, avertizând asupra efectelor tot mai apăsătoare ale scumpirii carburanților asupra cetățenilor și mediului economic.

Potrivit CNSM, în ultimele săptămâni se înregistrează „o scumpire accelerată și continuă a prețurilor la produsele petroliere”, fenomen care „generează presiuni enorme atât asupra populației de rând, cât și asupra agenților economici”.

Sindicatele atrag atenția că domenii esențiale, precum agricultura și industria prelucrătoare, inclusiv sectorul alimentar, sunt direct afectate.

„Aceste ramuri depind de consumul de motorină și alți combustibili utilizați pentru lucrările agricole, transport și distribuția produselor alimentare”, se arată în comunicat, subliniindu-se că majorarea costurilor la combustibili va duce inevitabil la creșterea costurilor de producție.

Mai mult, CNSM avertizează asupra unui posibil efect în lanț: ”Majorarea semnificativă a prețurilor la produsele petroliere utilizate în procesul de producție riscă să declanșeze un efect de scumpire în lanț a prețurilor la produse și servicii, precum și riscul de incapacitate de plată pentru agenții economici din agricultură și alte ramuri, care nu vor putea menține competitivitatea pe piața autohtonă”.

În acest context, organizația consideră că sunt necesare măsuri urgente pentru a limita impactul asupra populației.

„Este oportună întreprinderea unor măsuri urgente pentru prevenirea creșterii galopante a inflației și a erodării puterii de cumpărare a cetățenilor”, menționează CNSM.

Sindicatele subliniază că aceste scumpiri vin într-un moment sensibil, chiar dacă au fost operate majorări ale veniturilor. „În condițiile majorării salariului minim cu 14,5% și a pensiilor cu 6,84% în anul curent, creșterea prețurilor va avea un impact negativ semnificativ asupra populației”, se mai arată în comunicat.

CNSM solicită Guvernului să adopte rapid măsuri concrete, inclusiv facilități pentru agenții economici și mecanisme de sprijin pentru cetățeni, menite să limiteze efectele scumpirilor la carburanți asupra prețurilor.

Totodată, Confederația își exprimă disponibilitatea pentru cooperare: „CNSM își exprimă deschiderea pentru un dialog social eficient în vederea depășirii acestei situații critice pentru economie și populație”.

Amintim că de la începutul conflictului militar în Orientul Mijlociu benzina s-a scumpit cu 6,02 lei/litru, iar motorina cu 12,28 lei/litru. Vineri, 3 aprilie, un litru de motorină va costa 33 lei/litru, iar benzina – 29,77 lei.

#apel către guvern #sindicate #scumpirea carburantilor