Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania FINANCECASA SRL, fondată și administrată de către Rustam Salmanov, a fost sancționată cu o amendă de constrângere în valoare de 52 500 de lei, pentru neexecutarea, în termenul stabilit, a mai multor hotărâri emise pe parcursul anului 2024 și la începutul anului 2025 de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF). Decizia a fost luată de către CNPF în cadrul ședinței din 20 ianuarie.

Potrivit autorității de supraveghere, prin majoritatea deciziilor neexecutate, entității i-a fost prescris să se limiteze la solicitarea de la debitori doar a restituirii sumei inițiale debursate conform contractelor de credit. Totodată, compania trebuia să restituie consumatorilor toate plățile percepute, inclusiv dobânzile, comisioanele, taxele, penalitățile, dobânzile de întârziere și orice alte costuri, cu excepția sumei inițiale acordate.

În același timp, cererea prealabilă depusă de CASH & GO SRL, controlată de Rustam Salmanov și administrată de Andrei Ignatenco, privind anularea și suspendarea executării Hotărârii CNPF din 6 ianuarie 2026 a fost respinsă. Prin hotărârea contestată, companiei i-a fost aplicată o amendă de constrângere în mărime de 82 500 de lei, pentru neexecutarea repetată a 11 hotărâri ale autorității de supraveghere, emise în perioada 2024–2025. Anterior aplicării sancțiunii, entitatea a fost somată să execute obligațiile stabilite, fiind avertizată asupra aplicării amenzii de constrângere în cazul neconformării. În ceea ce privește solicitarea de suspendare a executării hotărârii contestate, autoritatea a constatat că nu au fost prezentate argumente și dovezi care să justifice această măsură, prin prisma normelor legale aplicabile.

Autoritatea de supraveghere subliniază caracterul obligatoriu și imperativ al hotărârilor sale și avertizează că va aplica, fără derogări, toate măsurile coercitive prevăzute de legislație împotriva entităților care nu se conformează, în vederea protejării efective a drepturilor consumatorilor pe piața serviciilor financiare.