Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul dintre SUA și Iran a dus rezervele de petrol ale Statelor Unite la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani, în timp ce analiștii avertizează că prețul țițeiului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată pentru transportul maritim.

Potrivit datelor citate de Financial Times, stocurile totale de petrol brut și produse petroliere din SUA au scăzut săptămâna trecută cu 10,6 milioane de barili, până la 1,57 miliarde de barili, cel mai redus nivel înregistrat din 2004.

Reducerea rezervelor are loc pe fondul perturbării fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu și al creșterii exporturilor americane către Europa și Asia, care încearcă să înlocuiască livrările afectate de conflict. Exporturile de petrol ale SUA au ajuns la aproape 5,9 milioane de barili pe zi, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie.

Experții din industrie avertizează că situația devine tot mai fragilă. Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group și fost consilier la Casa Albă, a declarat că prețul petrolului ar putea atinge 200 de dolari pe baril în această vară dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă pentru petroliere.

În prezent, cotațiile petrolului Brent și WTI se apropie de 100 de dolari pe baril, pe fondul temerilor că blocajele din regiune ar putea continua luni de zile.

Analiștii avertizează că o nouă explozie a prețurilor la petrol s-ar transmite rapid în costurile carburanților, transportului și energiei la nivel global, inclusiv în Republica Moldova, care este dependentă de importurile de produse petroliere.