Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru cine nu urmărește domeniul crypto: Cum explicați, pe scurt, ce este Double Case Token și la ce folosește azi, în viața reală? Cu ce l-ați compara?

De acum înainte, compania Double Case și Double Case Token sunt legate organic: dacă businessul crește, tokenul se apreciază; iar dacă tokenul câștigă valoare și vizibilitate, acest lucru se întoarce direct în popularizarea companiei și în creșterea vânzărilor de servicii. Exact cum creșterea economiei unei țări întărește moneda națională, la fel funcționează și un brand coin: moneda este strâns legată de brandul care o susține.

Double Case Token nu este un memecoin, ci un brand coin, legat direct de imaginea și dezvoltarea companiei. Iar pentru a preveni manipularea prețului, păstrăm 80% din masa totală a tokenului ca rezervă — un mecanism de protecție care face imposibil ca cineva să cumpere o cantitate suficient de mare încât să influențeze artificial piața. Această rezervă asigură stabilitatea proiectului.

Totodată, aceste 80% vor fi folosite în timp pentru a recompensa clienții, în funcție de activitatea și loialitatea lor față de serviciile noastre. Este o modalitate prin care succesul companiei se reflectă în mod direct în beneficiile comunității.

Așa cum creatorul Bitcoinului a lăsat peste 50% în blockchain pentru a preveni manipularea pieței, iar Steve Jobs a păstrat 80% din acțiunile Pixar pentru a evita concentrarea de capital, la fel procedăm și noi: menținerea unei rezerve mari este o garanție de încredere și un precedent pentru tokenizarea transparentă a capitalului real.

În Moldova, criptomonedele nu sunt reglementate, iar BNM a avertizat asupra riscurilor. Cum poate un moldovean să cumpere sau să vândă DCT corect, fără să încalce legea?

Într-adevăr, astăzi, cripto nu are încă un cadru juridic dedicat în Republica Moldova. Asta înseamnă că fiecare persoană acționează pe propria răspundere, înțelegând riscurile, fără garanții instituționale. Dacă decid să cumpere, pașii sunt clasici pentru un utility token pe Solana: își creează un portofel (ex. Phantom), cumpără SOL, apoi schimbă SOL în DCT pe un DEX (Raydium/Jupiter). Noi oferim ghidaj tehnic pas cu pas pe site — dar, atenție (!), nu oferim recomandări de investiții. Respectarea normelor KYC/AML ale platformelor folosite, păstrarea evidențelor și declararea corectă a eventualelor venituri conform legislației fiscale rămân responsabilitatea fiecăruia.

Percepția publică e amestecată: inovație vs. teren de escrocherii. Cum arată, în practică, diferența dintre un proiect serios și „zona gri”? Ce avertismente dați înainte de a investi?

Un proiect serios își arată cartea de identitate: tehnologie clară, contract transparent (adresă publică), model economic explicat, utilitate reală, echipă identificabilă și canale oficiale de comunicare. În cazul DCT, standardul tehnic (SPL pe Solana), adresa contractului, emisia fixă și utilitatea în ecosistem sunt publice pe site. Avertismentul meu rămâne același, indiferent de proiect: verificați sursele oficiale, nu investiți bani de care aveți nevoie mâine, feriți-vă de promisiuni de randamente „garantate”, folosiți doar canale listate oficial, documentați riscurile volatilității și ale auto-custodiei.

Moldova vrea să reglementeze piața cripto până în 2027. Aveți dialog cu instituțiile? Cat de pregătiți credeți că sunt actorii guvernamentali care vor lucra la această reglementare?

Susținem un cadru clar, compatibil cu practicile europene (MiCA), care să separe net utilitatea legitimă de abuzuri și să creeze o pistă pentru inovație, investiții și talent. Este însă un proces complex, care necesită formare, consultare și răbdare, pentru că vorbim despre o industrie nouă chiar și pentru țările dezvoltate.Eu cred că actorii guvernamentali din Moldova sunt abia la început de drum în această direcție, dar tocmai de aceea e important ca mediul privat să fie un partener activ. Suntem gata să oferim expertiză tehnică, exemple de bune practici și propuneri concrete. Ce ne dorim, în esență, este o reglementare echilibrată — care să protejeze cetățenii, dar să nu blocheze inovația. Să existe reguli clare de conformitate (KYC/AML), dar și o cale deschisă pentru startup-urile oneste care vor să construiască local, nu să plece în afara țării.

Ați anunțat intenția de listare pe platforme internaționale. Ce e confirmat și ce rămâne obiectiv? Realist, când ar putea fi tranzacționat DCT „pe piețele mari”?

Suntem foarte bucuroși să anunţăm că, începând cu data de 12 noiembrie, DCT este oficial listat pe CoinMarketCap, ceea ce constituie un prim pas major în vizibilitatea şi accesul publicului larg. Momentul acesta confirmă că am respectat criteriile tehnice şi de transparenţă pentru una dintre cele mai recunoscute platforme de date din industrie. Ceea ce rămâne la nivel de obiectiv: listarea pe burse centralizate (CEX) importante – de exemplu Binance, KuCoin, Huobi etc. Aici procesul implică negociere, conformitate, evaluarea lichidităţii şi acorduri comerciale. Realist vorbind, dacă totul merge conform planului şi condiţiile pieţei sunt favorabile, ne aşteptăm ca tranzacţionarea DCT pe o „piaţă mare” să se poată realiza în trimestrul Q1 sau Q2 2026. Totuşi, subliniez: nu dăm dată fixă până la confirmarea oficială.

#Olga Tăbârță #crypto