Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin a revenit puternic peste pragul de 93 000 de dolari la începutul acestei săptămâni, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni și confirmând o schimbare de ton pe piața criptomonedelor. Pe 5 ianuarie, cotația a urcat până la aproximativ 93 350 de dolari, maxim atins în contextul deschiderii tranzacțiilor cu futures pe bursa CME, moment care a generat un „gap” de preț între 90 500 și 91 550 de dolari.

În prezent, moneda are o capitalizare de piață estimată la 1,85 trilioane de dolari și un volum de tranzacționare de peste 38 de miliarde de dolari în ultimele 24 de ore. Din perspectiva analizei tehnice, structura rămâne favorabilă. Bitcoin a construit minime succesiv mai ridicate după ce a apărat zona de suport de 85 000–86 000 de dolari la finalul lunii decembrie.

Principala zonă de rezistență este identificată între 94 500 și 95 000 de dolari, iar o depășire susținută a acestui interval ar putea deschide calea către noi maxime. Pe de altă parte, o coborâre sub nivelul de 92 000–91 000 de dolari ar putea slăbi structura pe termen scurt și ar crește riscul unei corecții mai ample. Per ansamblu, bitcoin își consolidează poziția într-o zonă-cheie, cu o perspectivă pozitivă, dar cu prudență crescută din partea investitorilor.

#piata crypto #crestere #criptomonede #bitcoin