Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu, respinge explicațiile cu privire la demisia fostului premier Alexandru Munteanu și susține că invocarea politicii fiscale drept motiv al plecării acestuia reprezintă „un fals”.

„Gruparea PAS încearcă să inducă societatea în eroare. Chipurile a plecat din cauza politicii fiscale, că nu au știut, că Dan Perciun a avut marți o discuție tensionată cu prim-ministrul. Este un fals”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit fostului premier, Alexandru Munteanu ar fi fost înlăturat după ce „a început să facă ordine” în mai multe instituții ale statului.

„Prim-ministrul Munteanu a fost dus în momentul când a început să sape și să facă ordine pe la MoldATSA și peste tot, când s-a apucat de verișoare și de mafie”, a afirmat Chicu, fără a prezenta dovezi în sprijinul acestor acuzații.

Acesta a mai susținut că membrii PAS cunoșteau conținutul proiectului politicii bugetar-fiscale înainte ca documentul să fie făcut public.

„Documentul a fost consultat în Parlament, în primul rând cu fracțiunea PAS. Ministrul Finanțelor l-a prezentat foarte clar. După una-două zile a venit și la opoziție. Deci știau cei din PAS de acest document”, a spus liderul PDCM.

Ion Chicu a adăugat că Alexandru Munteanu a procedat transparent și a prezentat proiectul atât reprezentanților puterii, cât și opoziției înainte de publicarea acestuia.

Declarațiile vin după ce ministrul Educației, Dan Perciun, a confirmat că a avut o discuție tensionată cu Alexandru Munteanu pe tema politicii bugetar-fiscale.

Perciun a declarat că i-a reproșat fostului premier faptul că unele prevederi din politica fiscală nu au fost discutate pe deplin în Guvern și că acestea au generat nemulțumiri puternice în societate. Ministrul a precizat însă că și-a exprimat doar punctul de vedere, așa cum a procedat și în relația cu alți prim-miniștri.

Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că Alexandru Munteanu nu a condiționat rămânerea în funcție de restructurări guvernamentale sau de măsuri privind combaterea corupției și că singura obiecție invocată de acesta a vizat relația interpersonală cu Dan Perciun.