Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.