Planeta se înarmează. Cheltuielile militare globale cresc în ritm fără precedent din 1988

Cheltuielile militare mondiale au atins în 2024 cel mai ridicat nivel de după sfârșitul Războiului Rece, ajungând la 2.718 miliarde de dolari, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). Față de anul anterior, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 9,4% în termeni reali, înregistrând cel mai accentuat avans anual de cel puțin din 1988 încoace.

Aceasta este a zecea creștere consecutivă a bugetelor militare la nivel mondial, cu o acumulare de 37% între 2015 și 2024, arată analiza SIPRI. În 2024, ponderea cheltuielilor militare în PIB-ul global a urcat la 2,5%. Tendința de creștere a fost observată în toate regiunile lumii, cu accent deosebit în Europa și Orientul Mijlociu, pe fondul războiului din Ucraina și al conflictului din Gaza. Cele mai mari salturi anuale în cheltuieli s-au înregistrat în Israel (+65%) și Rusia (+38%).

Raportul SIPRI arată că cinci țări concentrează 60% din cheltuielile militare mondiale: SUA (37%), China (12%), Rusia (5,5%), Germania (3,3%) și India (3,2%), totalizând peste 1,6 trilioane de dolari. În 2024, cheltuielile militare au reprezentat, în medie, 7,1% din cheltuielile guvernamentale globale, iar cheltuielile militare pe cap de locuitor au atins cel mai ridicat nivel din 1990 – 334 de dolari.

Statele Unite au cheltuit 997 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, urmate de China cu 314 miliarde de dolari. Rusia a alocat 149 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,1% din PIB-ul său, în timp ce Ucraina a devenit al optulea cel mai mare cheltuitor militar, cu 64,7 miliarde de dolari (34% din PIB), o creștere anuală de 2,9%.

În Europa, cheltuielile militare totale au crescut cu 17%, ajungând la 693 miliarde de dolari. Toate țările europene și-au majorat bugetele de apărare, cu excepția Maltei.

De asemenea, în 2024, cheltuielile militare ale statelor membre NATO au depășit 1,5 trilioane de dolari, reprezentând 55% din totalul mondial. Cele 32 de state europene membre NATO au cheltuit împreună 454 miliarde de dolari pentru apărare, iar 18 dintre acestea au atins pragul de 2% din PIB alocat apărării – față de 11 state în 2023.

Într-un raport anterior, publicat în martie 2025, SIPRI a estimat că exporturile de armament ale Rusiei au scăzut drastic în urma invaziei din Ucraina, cu un declin de 47% în 2024 comparativ cu 2022. În ultimii cinci ani, vânzările externe de arme rusești s-au redus cu 64%, iar cota Rusiei pe piața globală de armament a coborât la 7,8%.

#planeta #arme #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții