Planul energetic al Guvernului, desființat de Slusari: Bani europeni pentru regimul separatist

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a declarat recent că multe aspecte ale strategiei guvernului pentru achiziționarea gazului și gestionarea crizei energetice au rămas neclare și contestate. Într-o conferință de presă, Slusari a exprimat îngrijorare față de modul în care guvernul gestionează suportul financiar european pentru regiunea transnistreană, în special în ceea ce privește achizițiile de gaze și energia electrică.

„Uniunea Europeană a oferit un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziționarea gazului pentru Transnistria pentru 10 zile, dar în pofida ultimelor promisiuni ale domnului Recean, ajungem din nou la un acord cu Cuciurgan și administrația separatistă, de data aceasta pe banii europeni”, a afirmat Slusari. El a subliniat contradicțiile în planul guvernului, în special legate de compania ungară MOL, despre care premierul a spus că ar trebui să intervină în tranzacțiile de gaz. „Cine a decis acest lucru? Noi știm că toți au agreat că tranzacția trebuie să treacă prin Moldova Gaz, dar iată că un alt intermediar a fost ales, iar întrebare este de ce. Este vorba de o firmă-căpușă selectată arbitrar?”, a întrebat Slusari.

De asemenea, Slusari a criticat politica de prețuri și de susținere a regimului separatist.

„De ce UE nu finanțează direct procurarea gazului pentru consumul uman din Transnistria și, în schimb, continuăm să plătim pentru energia de la MGRES, care este deținută de Inter RAO?”, a adăugat el. Potrivit acestuia, guvernul ar trebui să găsească soluții pe termen lung, care să reducă dependența de Cuciurgan și să sprijine consolidarea capacităților energetice interne ale Moldovei.

Slusari a propus, de asemenea, subvenționarea procurării energiei electrice din România și creșterea energiei regenerabile ca soluție viabilă pentru perioada până la 10 februarie și pentru dezvoltarea unui plan de reziliență energetică pe termen lung.

„Eu nu am văzut multă logică în planul guvernamental. Am rămas doar cu mai multe suspiciuni rezonabile”, a încheiat Slusari, subliniind incertitudinea în privința viitoarelor măsuri și a susținerii financiare din partea UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #UE #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.