Planul secret al Germaniei: Cum vrea Berlinul să distrugă industria Europei pentru a-și păstra dominați

01 Nov. 2024, 14:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Nov. 2024, 14:18 // Actual //  Ursu Victor

Într-o analiză critică, economistul Andrei Caramitru avertizează că, în contextul actual, reindustrializarea României este aproape imposibilă din cauza regulilor stricte impuse de Uniunea Europeană, reguli care, spune el, avantajează Germania în detrimentul celorlalte țări europene.

Caramitru susține că, deși România deține un avantaj important în producția de energie, proiecte precum Neptun Deep și extinderea capacităților nucleare, politicile UE limitează drastic capacitatea de dezvoltare industrială. Principalele probleme sunt:

  • Prețurile mari la energie – UE impune vânzarea energiei către industrie la prețuri de bursă, ceea ce face dificilă oferirea de energie la prețuri competitive.
  • Taxele de mediu ridicate – În timp ce țări precum China subvenționează industria pentru a menține costurile scăzute, UE impune taxe de mediu, creând bariere costisitoare.

Potrivit economistului, aceste măsuri servesc intereselor Germaniei, al cărei scop este să mențină o superioritate economică față de restul Europei, „forțând alte țări să depindă de ea. Caramitru avertizează că, fără o abordare alternativă față de regulile UE, reindustrializarea devine improbabilă, iar România riscă să rămână o piață de desfacere sau un loc de muncă ieftin pentru companiile germane.

„Germania își asigură astfel avantajul economic, în timp ce restul Europei este lăsată fără alternative viabile de dezvoltare industrială. Este o problemă structurală care poate fi rezolvată doar printr-o nouă abordare față de regulile UE, în special din 2027-2028, când finanțarea europeană ar putea înceta,” concluzionează Caramitru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 14:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 14:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova s-a temprat în luna mai 2026, după ce cererea de valută din partea agenților economici a scăzut mai rapid decât oferta provenită de la populație. Drept urmare, gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 91,1%, față de 80,5% în aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Datele arată că oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 13,9 milioane de euro (-5%), până la 264,7 milioane de euro. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a înregistrat o scădere mult mai pronunțată, de 55,3 milioane de euro (-16%), coborând la 290,6 milioane de euro.

Astfel, diferența dintre cererea companiilor și oferta populației s-a redus considerabil, ceea ce a contribuit la echilibrarea pieței valutare.

Pe parcursul lunii mai, Banca Națională nu a intervenit pe piața valutară locală, semn că raportul dintre cerere și ofertă nu a generat presiuni care să necesite intervenția regulatorului.

În primele cinci luni ale anului, oferta netă de valută de la persoanele fizice a totalizat 1,29 miliarde de euro, în creștere cu 9,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cererea netă de valută din partea agenților economici a ajuns la 1,44 miliarde de euro, cu 6,8% peste nivelul înregistrat în ianuarie-mai 2025.

Ca rezultat, gradul de acoperire a urcat la 89,3% în primele cinci luni ale anului, față de 87% în perioada similară din 2025.

Datele BNM mai arată că leul moldovenesc s-a apreciat ușor față de moneda europeană. Cursul mediu a evoluat de la 20,2124 lei pentru un euro în aprilie la 20,1620 lei pentru un euro în mai.

Euro a continuat să domine structura ofertei de valută provenită de la populație, cu o pondere de 67,7%, confirmând rolul principal al monedei unice europene în transferurile și economiile cetățenilor.