”Construim Încredere”, înaintea votului de învestire a Guvernului:Țara are nevoie de investiții și instituții eficiente

21 Iul. 2026, 14:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2026, 14:48 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a lansat un apel către viitorul Guvern al Republicii Moldova, înaintea votului de învestire, solicitând instituirea unei noi culturi a guvernării bazate pe responsabilitate, rezultate măsurabile, transparență și dialog cu cetățenii.

Organizația salută desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru provenit din mediul investițional și antreprenorial, despre care afirmă că și-a asumat obiective privind modernizarea statului, relansarea economiei și accelerarea integrării europene. Potrivit Mișcării, una dintre principalele condiții pentru dezvoltarea țării este restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în modul de luare a deciziilor publice.

Evaluarea activității Guvernului precedent, printre solicitări

„Construim Încredere” consideră că noul Cabinet trebuie să înceapă mandatul printr-o evaluare publică a activității Guvernului anterior, cu prezentarea obiectivelor realizate, a angajamentelor neîndeplinite și a lecțiilor care vor fi aplicate în continuare. Reprezentanții organizației susțin că această evaluare nu trebuie să urmărească identificarea unor vinovați, ci să arate ce politici au funcționat și ce schimbări sunt necesare.

Totodată, Mișcarea afirmă că menținerea unor miniștri sau a unor structuri existente trebuie justificată prin rezultate concrete: „Programul de guvernare nu trebuie să rămână o listă generală de intenții, ci trebuie să devină un contract de performanță cu cetățenii”. 

Organizația propune ca fiecare minister să aibă obiective clare, termene de realizare și indicatori prin care să poată fi evaluată activitatea.

Apel pentru analize de impact înaintea reformelor

Mișcarea Civică „Construim Încredere” mai solicită ca reformele economice și sociale să fie însoțite de analize de impact și consultări publice reale. Potrivit declarației, înainte de adoptarea unor măsuri privind taxele, contribuțiile sau reorganizarea instituțiilor, autoritățile trebuie să explice efectele acestora asupra populației, antreprenorilor, agricultorilor și comunităților locale. Organizația susține că statul trebuie să demonstreze o administrare eficientă a resurselor publice înainte de a cere noi contribuții din partea cetățenilor.

Dezvoltarea rurală, indicată drept prioritate

În declarație se mai menționează că dezvoltarea satelor, agriculturii și economiei locale trebuie să devină o prioritate națională.

”O economie puternică nu poate exista fără comunități locale puternice”, afirmă reprezentanții Mișcării, care pledează pentru investiții în procesarea locală, infrastructură și servicii publice în mediul rural.

Accent pe integritate și transparență

Referindu-se la experiența profesională a premierului desemnat, Mișcarea afirmă că activitatea în sectorul privat poate reprezenta un avantaj, dar presupune și respectarea unor standarde sporite de transparență și prevenirea conflictelor de interese.

„Societatea trebuie să aibă certitudinea că deciziile Guvernului sunt adoptate exclusiv în interes public”, se arată în apel.

La final, „Construim Încredere” declară că va susține orice Guvern care acceptă să fie evaluat în baza rezultatelor și nu doar a promisiunilor, subliniind că încrederea cetățenilor se construiește prin modul în care este administrat statul zi de zi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.