Pod strategic peste Prut, aprobat de Guvernul României: patru benzi între Albița și Leușeni

19 Feb. 2026, 09:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Feb. 2026, 09:21 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul României a aprobat indicatorii tehnico-economici și demararea lucrărilor pentru construcția unui nou pod peste râul Prut, în zona Albița–Leușeni, județul Vaslui. Proiectul are o valoare estimată de 256,9 milioane de lei, iar durata de execuție este stabilită la 24 de luni.

Finanțarea va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat. Noul pod va avea o lungime totală de 420 de metri, inclusiv rampele de acces, și va fi configurat cu patru benzi de circulație — câte două pe fiecare sens.

Amplasamentul lucrării se află în extravilanul localității Drânceni, pe teritoriul României și al Republicii Moldova, fără a fi necesare exproprieri. Proiectul prevede demolarea actualului pod, construit în 1954, și edificarea unei structuri noi cu două deschideri, precum și realizarea unui pod provizoriu pentru menținerea traficului pe perioada lucrărilor.

Varianta temporară va avea aproximativ 300 de metri, incluzând un pod provizoriu de 95 de metri, dimensionat conform cerințelor hidraulice. Noua structură va fi realizată prin două construcții adiacente, corespunzătoare celor două sensuri de circulație, urmând să se racordeze la DN 24B pe partea română și la drumul M1 pe partea Republicii Moldova.

Potrivit documentației tehnice, podul existent — cu o lungime de 163,4 metri și trei deschideri — este încadrat în clasa tehnică IV și are o stare tehnică nesatisfăcătoare, conform expertizei din 2021. În aceste condiții, autoritățile au concluzionat că realizarea unei construcții noi este mai justificată decât reabilitarea celei actuale.

Noul pod de la Albița va deveni al doilea pod cu profil de patru benzi între România și Republica Moldova, după cel de la Ungheni–Zagarancea, parte a Autostrăzii A8 Târgu Mureș – Iași – Ungheni, unde lucrările au fost reluate odată cu îmbunătățirea condițiilor meteo. Antreprenorul pentru podul de la Ungheni este NESS Project Europe, lucrările fiind demarate în aprilie 2025, cu termen de execuție de 18 luni și garanție de 10 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!