Banii furați din bănci! Recuperări zero, deși sunt dosare pe 65 de miliarde de lei

Anul trecut, autoritățile din Republica Moldova au reușit să recupereze suma de 75,9 milioane lei, în timp ce în acest an, cifra a scăzut la 42,6 milioane lei, conform datelor furnizate de surse oficiale. Analiza economistului Veaceslva Ioniță arată că cele mai mari recuperări au avut loc în perioada 2018-2019, când au fost preluate acțiunile de la două bănci, iar sumele obținute au alimentat bugetul de stat.

Cu toate acestea, tendința generală este una negativă, cu o scădere semnificativă a sumelor recuperate anual, în prezent situându-se în intervalul 110-120 milioane lei pe an. În ciuda unui efort sporit în acest an, recuperarea medie lunară a crescut de la 6,3 milioane lei în 2022 la 7,1 milioane lei în 2023.

Majoritatea sumelor recuperate în acest an provin din vânzarea activelor, reprezentând aproximativ 88% din total, în timp ce doar 12% (5 milioane lei) au fost recuperate prin decizii de judecată în diverse cauze penale sau de insolvabilitate.

Expertul menționat în știre a evidențiat că, în perioada 2018-2019, două decizii de preluare a activelor au generat aproximativ 900 milioane lei, reprezentând peste 90% din suma totală recuperată prin decizii judecătorești. Restul anilor, sumele recuperate prin această metodă au oscilat între 10-30 milioane lei.

De asemenea, s-a subliniat că, chiar și acești bani recuperati nu provin neapărat din furturi directe, deoarece multe din procesele judiciare vizează cazuri de insolvabilitate sau alte acțiuni în instanță, care nu au o corelare directă cu recuperarea sumelor provenite din „miliardul furat”.

În prezent, autoritățile din Republica Moldova au acumulat dosare cu revendicări de peste 65 miliarde lei, dar recuperarea efectivă a acestor sume a rămas aproape nulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lichidare #bănci #bani #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Resursele noastre comune trebuie să fie alocate responsabil tuturor care au nevoie și să ajute agricultura să fie profitabilă. Domnul prim-ministru și alți responsabili din Guvern au desfășurat zeci de întrevederi pe diverse platforme de comunicare. Vom anunța neîntârziat opinia publică și despre următoarea întrevedere cu șeful Executivului imediat ce aceasta va fi confirmată, a reacționat la protestul fermierilor, Daniel Vodă purtătorul de cuvânt al premierului.

Vosă spune că autorităţile au menţionat transparent şi clar despre susținerea de care au beneficiat fermierii, pentru a îmbunătăți situația în întregul sector agricol, adică nu doar pentru cei care produc cereale pentru export, un sector afectat de război, întreruperea comerțului și criza economică mondială.

„Guvernul, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare sunt consecvenți și ajută țintit fermierii și nu doar membrii unei singure asociații, inclusiv debursarea subvențiilor de 1,9 miliarde de lei din acest an, TVA rambursat, ajutăm și în acest moment cu obținerea certificatelor de stare de urgență”, se mai arată în mesajul lui Vodă.

Fermierii care și-au parcat tractoarele în fața Guvernului au mers astăzi pe bulevardul Ștefan cel Mare.

Protestul de astăzi vine după ce, săptămâna trecută, fermierii au exprimat nemulțumirea lor printr-un protest sonor în PMAN, imediat după ce au ascultat briefingul ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Semnalează că se află în pragul falimentului, presați de datorii, și cer Guvernului un moratoriu asupra penalităților și executării silite, o solicitare care a fost respinsă anterior.

Printre revendicările fermierilor se numără și compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb. Guvernul alocase anterior 200 de milioane de lei pentru compensarea fermierilor afectați de criza de anul trecut la culturile de grâu, orz și rapiță, însă fermierii susțin că suma este insuficientă și ar fi necesare 700 de milioane de lei pentru a acoperi integral pierderile. Guvernul anunțase anterior că a solicitat ajutor extern în acest sens. Protestul fermierilor marchează o nouă etapă a tensiunilor din sectorul agricol și ilustrează nevoia continuă de dialog și rezolvare a problemelor cu care se confruntă această comunitate vitală pentru economia țării.