Politica zero-COVID din Hong Kong creează probleme firmelor și amână investițiile. Este ocolit de profesioniștii de TOP

01 Dec. 2021, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Dec. 2021, 10:30 // Actual //  MD Bani

Politica zero-COVID a Hong Kong-ului scoate străinii din centrul financiar și îi amână pe noii veniți, chiar dacă unele firme oferă pachete salariale care nu au mai fost întâlnite din zilele fastuoase de dinaintea prăbușirii Lehman Brothers. Noua variantă Omicron a provocat și mai multă anxietate în întreaga lume, determinând unele țări să înăsprească restricțiile de călătorie. Hong Kong și China continentală rămân printre puținele locuri care respectă o politică de toleranță zero cu privire la orice infecție cu coronavirus.

Considerat cândva unul dintre cele mai atractive orașe în ceea ce privește talentul global, Hong Kong este acum ocolit de mulți profesioniști de top din cauza faptului că oamenii încearcă să evite sau să scape de regulile de carantină.

Hong Kong ar putea pierde investiții din cauza politicii COVID

Grupurile internaționale de lobby de afaceri au transmis în mod repetat că orașul ar putea pierde investiții din cauza restricțiilor de călătorie, care pot duce până la trei săptămâni de carantină obligatorie.

Lars Kuepper, directorul general al companiei de relocare ReloSmart, spune că firma sa a înregistrat o creștere de cinci ori a cererilor pentru livrările în străinătate de la începutul pandemiei și o scădere de 14 ori a traficului în sens invers.

„Factorul major este cu siguranță pandemia și efectul restricțiilor asupra intrării în Hong Kong”, a spus Kuepper.

Guvernul spune că restricțiile sunt necesare pentru a proteja comunitatea de virus și pentru a redeschide parțial granița cu China continentală, care este principala sursă de creștere economică a Hong Kong-ului. China se izolează în mare măsură de restul lumii. Ca răspuns la întrebările Reuters, un purtător de cuvânt al guvernului a spus că obiectivul de zero infecții se bazează pe „interesul general al comunității din Hong Kong” și că majoritatea rezidenților așteaptă cu nerăbdare redeschiderea frontierei continentale.

„Hong Kong rămâne un oraș competitiv la nivel global și o bază regională majoră pentru companiile internaționale, în ciuda provocărilor actuale legate de pandemia globală”, a spus el prin intermediul unui e-mail.

Carantină de la două până la trei săptămâni pentru rezidenții care se întorc în oraș

La momentul actual, mulți nerezidenți nu au voie să intre în Hong Kong, în timp ce rezidenții care se întorc în oraș trebuie să stea de la două până la trei săptămâni în carantină hotelieră pe cheltuiala lor.

O altă companie de relocare, Regal World Transport System Ltd., a spus că unii clienți au contactat în mod neobișnuit de peste mări pentru a-și muta bunurile în afara orașului. Ei au refuzat să se întoarcă în Hong Kong după ce au făcut călătorii inițial menite să fie pentru vizitele familiei. Locurile de muncă pentru relocarea oamenilor din Hong Kong au crescut cu 30-40% în ultimii 1-1/2 ani, a declarat directorul general Francis Cheung. „Întregul proces a fost făcut pe e-mail sau WhatsApp. Nu s-au prezentat personal”, a adăugat el.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.