Politica zero-COVID din Hong Kong creează probleme firmelor și amână investițiile. Este ocolit de profesioniștii de TOP

Politica zero-COVID a Hong Kong-ului scoate străinii din centrul financiar și îi amână pe noii veniți, chiar dacă unele firme oferă pachete salariale care nu au mai fost întâlnite din zilele fastuoase de dinaintea prăbușirii Lehman Brothers. Noua variantă Omicron a provocat și mai multă anxietate în întreaga lume, determinând unele țări să înăsprească restricțiile de călătorie. Hong Kong și China continentală rămân printre puținele locuri care respectă o politică de toleranță zero cu privire la orice infecție cu coronavirus.

Considerat cândva unul dintre cele mai atractive orașe în ceea ce privește talentul global, Hong Kong este acum ocolit de mulți profesioniști de top din cauza faptului că oamenii încearcă să evite sau să scape de regulile de carantină.

Hong Kong ar putea pierde investiții din cauza politicii COVID

Grupurile internaționale de lobby de afaceri au transmis în mod repetat că orașul ar putea pierde investiții din cauza restricțiilor de călătorie, care pot duce până la trei săptămâni de carantină obligatorie.

Lars Kuepper, directorul general al companiei de relocare ReloSmart, spune că firma sa a înregistrat o creștere de cinci ori a cererilor pentru livrările în străinătate de la începutul pandemiei și o scădere de 14 ori a traficului în sens invers.

„Factorul major este cu siguranță pandemia și efectul restricțiilor asupra intrării în Hong Kong”, a spus Kuepper.

Guvernul spune că restricțiile sunt necesare pentru a proteja comunitatea de virus și pentru a redeschide parțial granița cu China continentală, care este principala sursă de creștere economică a Hong Kong-ului. China se izolează în mare măsură de restul lumii. Ca răspuns la întrebările Reuters, un purtător de cuvânt al guvernului a spus că obiectivul de zero infecții se bazează pe „interesul general al comunității din Hong Kong” și că majoritatea rezidenților așteaptă cu nerăbdare redeschiderea frontierei continentale.

„Hong Kong rămâne un oraș competitiv la nivel global și o bază regională majoră pentru companiile internaționale, în ciuda provocărilor actuale legate de pandemia globală”, a spus el prin intermediul unui e-mail.

Carantină de la două până la trei săptămâni pentru rezidenții care se întorc în oraș

La momentul actual, mulți nerezidenți nu au voie să intre în Hong Kong, în timp ce rezidenții care se întorc în oraș trebuie să stea de la două până la trei săptămâni în carantină hotelieră pe cheltuiala lor.

O altă companie de relocare, Regal World Transport System Ltd., a spus că unii clienți au contactat în mod neobișnuit de peste mări pentru a-și muta bunurile în afara orașului. Ei au refuzat să se întoarcă în Hong Kong după ce au făcut călătorii inițial menite să fie pentru vizitele familiei. Locurile de muncă pentru relocarea oamenilor din Hong Kong au crescut cu 30-40% în ultimii 1-1/2 ani, a declarat directorul general Francis Cheung. „Întregul proces a fost făcut pe e-mail sau WhatsApp. Nu s-au prezentat personal”, a adăugat el.

#zero-COVID #firme #hong kong #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.