Politica zero-COVID din Hong Kong creează probleme firmelor și amână investițiile. Este ocolit de profesioniștii de TOP

01 Dec. 2021, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Dec. 2021, 10:30 // Actual //  MD Bani

Politica zero-COVID a Hong Kong-ului scoate străinii din centrul financiar și îi amână pe noii veniți, chiar dacă unele firme oferă pachete salariale care nu au mai fost întâlnite din zilele fastuoase de dinaintea prăbușirii Lehman Brothers. Noua variantă Omicron a provocat și mai multă anxietate în întreaga lume, determinând unele țări să înăsprească restricțiile de călătorie. Hong Kong și China continentală rămân printre puținele locuri care respectă o politică de toleranță zero cu privire la orice infecție cu coronavirus.

Considerat cândva unul dintre cele mai atractive orașe în ceea ce privește talentul global, Hong Kong este acum ocolit de mulți profesioniști de top din cauza faptului că oamenii încearcă să evite sau să scape de regulile de carantină.

Hong Kong ar putea pierde investiții din cauza politicii COVID

Grupurile internaționale de lobby de afaceri au transmis în mod repetat că orașul ar putea pierde investiții din cauza restricțiilor de călătorie, care pot duce până la trei săptămâni de carantină obligatorie.

Lars Kuepper, directorul general al companiei de relocare ReloSmart, spune că firma sa a înregistrat o creștere de cinci ori a cererilor pentru livrările în străinătate de la începutul pandemiei și o scădere de 14 ori a traficului în sens invers.

„Factorul major este cu siguranță pandemia și efectul restricțiilor asupra intrării în Hong Kong”, a spus Kuepper.

Guvernul spune că restricțiile sunt necesare pentru a proteja comunitatea de virus și pentru a redeschide parțial granița cu China continentală, care este principala sursă de creștere economică a Hong Kong-ului. China se izolează în mare măsură de restul lumii. Ca răspuns la întrebările Reuters, un purtător de cuvânt al guvernului a spus că obiectivul de zero infecții se bazează pe „interesul general al comunității din Hong Kong” și că majoritatea rezidenților așteaptă cu nerăbdare redeschiderea frontierei continentale.

„Hong Kong rămâne un oraș competitiv la nivel global și o bază regională majoră pentru companiile internaționale, în ciuda provocărilor actuale legate de pandemia globală”, a spus el prin intermediul unui e-mail.

Carantină de la două până la trei săptămâni pentru rezidenții care se întorc în oraș

La momentul actual, mulți nerezidenți nu au voie să intre în Hong Kong, în timp ce rezidenții care se întorc în oraș trebuie să stea de la două până la trei săptămâni în carantină hotelieră pe cheltuiala lor.

O altă companie de relocare, Regal World Transport System Ltd., a spus că unii clienți au contactat în mod neobișnuit de peste mări pentru a-și muta bunurile în afara orașului. Ei au refuzat să se întoarcă în Hong Kong după ce au făcut călătorii inițial menite să fie pentru vizitele familiei. Locurile de muncă pentru relocarea oamenilor din Hong Kong au crescut cu 30-40% în ultimii 1-1/2 ani, a declarat directorul general Francis Cheung. „Întregul proces a fost făcut pe e-mail sau WhatsApp. Nu s-au prezentat personal”, a adăugat el.

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.