Politica zero-COVID din Hong Kong creează probleme firmelor și amână investițiile. Este ocolit de profesioniștii de TOP

Politica zero-COVID a Hong Kong-ului scoate străinii din centrul financiar și îi amână pe noii veniți, chiar dacă unele firme oferă pachete salariale care nu au mai fost întâlnite din zilele fastuoase de dinaintea prăbușirii Lehman Brothers. Noua variantă Omicron a provocat și mai multă anxietate în întreaga lume, determinând unele țări să înăsprească restricțiile de călătorie. Hong Kong și China continentală rămân printre puținele locuri care respectă o politică de toleranță zero cu privire la orice infecție cu coronavirus.

Considerat cândva unul dintre cele mai atractive orașe în ceea ce privește talentul global, Hong Kong este acum ocolit de mulți profesioniști de top din cauza faptului că oamenii încearcă să evite sau să scape de regulile de carantină.

Hong Kong ar putea pierde investiții din cauza politicii COVID

Grupurile internaționale de lobby de afaceri au transmis în mod repetat că orașul ar putea pierde investiții din cauza restricțiilor de călătorie, care pot duce până la trei săptămâni de carantină obligatorie.

Lars Kuepper, directorul general al companiei de relocare ReloSmart, spune că firma sa a înregistrat o creștere de cinci ori a cererilor pentru livrările în străinătate de la începutul pandemiei și o scădere de 14 ori a traficului în sens invers.

„Factorul major este cu siguranță pandemia și efectul restricțiilor asupra intrării în Hong Kong”, a spus Kuepper.

Guvernul spune că restricțiile sunt necesare pentru a proteja comunitatea de virus și pentru a redeschide parțial granița cu China continentală, care este principala sursă de creștere economică a Hong Kong-ului. China se izolează în mare măsură de restul lumii. Ca răspuns la întrebările Reuters, un purtător de cuvânt al guvernului a spus că obiectivul de zero infecții se bazează pe „interesul general al comunității din Hong Kong” și că majoritatea rezidenților așteaptă cu nerăbdare redeschiderea frontierei continentale.

„Hong Kong rămâne un oraș competitiv la nivel global și o bază regională majoră pentru companiile internaționale, în ciuda provocărilor actuale legate de pandemia globală”, a spus el prin intermediul unui e-mail.

Carantină de la două până la trei săptămâni pentru rezidenții care se întorc în oraș

La momentul actual, mulți nerezidenți nu au voie să intre în Hong Kong, în timp ce rezidenții care se întorc în oraș trebuie să stea de la două până la trei săptămâni în carantină hotelieră pe cheltuiala lor.

O altă companie de relocare, Regal World Transport System Ltd., a spus că unii clienți au contactat în mod neobișnuit de peste mări pentru a-și muta bunurile în afara orașului. Ei au refuzat să se întoarcă în Hong Kong după ce au făcut călătorii inițial menite să fie pentru vizitele familiei. Locurile de muncă pentru relocarea oamenilor din Hong Kong au crescut cu 30-40% în ultimii 1-1/2 ani, a declarat directorul general Francis Cheung. „Întregul proces a fost făcut pe e-mail sau WhatsApp. Nu s-au prezentat personal”, a adăugat el.

#zero-COVID #firme #hong kong #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații săi (OPEC+) discută posibilitatea unei a treia majorări consecutive a producției de petrol, în luna iulie, în pofida faptului că pe piața globală există deja un excedent semnificativ de ofertă. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, membrii alianței analizează o creștere de 411.000 de barili pe zi – de trei ori mai mult decât fusese propus inițial pentru perioada respectivă.

Decizia oficială urmează să fie luată în cadrul reuniunii OPEC+ din 1 iunie, dar tendința deja conturată în lunile mai și iunie – când a fost aprobată o majorare similară – sugerează o abandonare a strategiei tradiționale de limitare a producției pentru a susține prețurile. În prezent, OPEC+ produce aproximativ 41 de milioane de barili pe zi, iar suplimentările aprobate corespund cu circa 1% din volumul actual.

Pe fondul acestor creșteri, prețul țițeiului Brent a scăzut joi cu 1%, ajungând la 64,3 dolari pe baril, semnalând o presiune în creștere asupra exporturilor rusești, deja vizate de restricții suplimentare din partea Occidentului.

Motivațiile invocate în cercuri restrânse de negociatori variază: de la pedepsirea statelor care depășesc cotele (precum Kazahstan și Irak), până la dorința Arabiei Saudite de a-și recâștiga cota de piață și de a răspunde favorabil apelurilor fostului președinte american Donald Trump privind scăderea prețului petrolului.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), oferta globală de petrol va crește în medie cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2025, ajungând la 104,6 milioane barili/zi, în timp ce cererea globală va încetini, cu o creștere estimată la doar 650.000 barili/zi pentru restul anului. Astfel, se prefigurează un excedent zilnic de circa 700.000 barili, fără a lua în calcul suplimentările potențiale ale OPEC+.

Potrivit analistului rus Mihail Krutihin, ne aflăm într-o nouă eră în care OPEC+ renunță treptat la sistemul de auto-restricționare, mizând nu pe prețuri ridicate, ci pe volum: „Arabia Saudită și partenerii săi par pregătiți să extragă cât mai mult petrol posibil, indiferent de preț”.