Politicienii hrăpăreți au erodat fondul rutier. Jumătate din bani nu au ajuns la drumuri

Acum 12 ani Republica Moldova și-a luat angajamentul ca 80% din accizele de la carburanți să fie virate în fondul rutier pentru întreținerea drumurilor. Astfel din 4,80 lei plătiți pentru litrul de benzină sub formă de acciză 4 lei trebuie să ajungă în fondul rutier.

În anul 2009 doar 10% din accize ajungeau în fondul rutier iar în anul 2012 am ajuns la 80%. Acest lucru a fost menținut până în anul 2014. Or, după jaful bancar și izolarea Republicii Moldova pe plan internațional Guvernul, neavând bani, a tăiat din fond. Astfel, în anul 2016 virările din accize s-au redus de 2,5 ori, la 31,4%. În consecință, Fondul rutier a fost lipsit de 10 miliarde de lei. Bani pe care i-au achitat șoferii, dar nu a ajuns la drumuri”, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Chiar dacă au trecu opt ani de la jaful bancar, problema virărilor de accize în fondul rutier rămâne

Anul viitor, la fel din cauza dificultăților financiare, vor fi alocate doar 58% din accize pentru fondul Rutier. Sper ca anul viitor Guvernul să aibă încasări mai mari la buget față de ce s-a planificat și va reuși să deblocheze relațiile cu partenerii externi. Astfel cei 80% din accize vor ajunge în fond și bani vor fi utilizați pentru drumuri, dar nu pentru altceva”, a mai spus Ioniță.

Potrivit proiectului bugetului de stat, în 2022 fondul rutier va constitui 1,4 miliarde de lei. Defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăşi 58%.

#fond #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.