Populația Croației, îndemnată să renunțe la economiile „din ciorap”. Ce legătură are cu aderarea la UE

Banca Centrală a Croaţiei a îndemnat populaţia să înceapă să scoată bancnotele de kuna (moneda națională a Croației) de la saltea sau de la ciorap şi să le ducă la bancă, în ideea de a facilita adoptarea monedei euro, care ar urma să aibă loc în luna ianuarie 2023, transmite Bloomberg.

Cea mai nouă ţară membră a Uniunii Europene se aşteaptă să obţină în luna iulie a acestui an o decizie finală din partea statelor din zona euro cu privire la data la care va putea adera la moneda unică, scrie Agerpres.

„Cetăţenii care păstrează acasă mari sume de kuna, fie sub formă de economii „la ciorap” fie sub formă de numerar pentru nevoile de tranzacţii, se pot pregăti pentru trecerea la euro prin reducerea numerarului pe care îl păstrează, fie prin depozitarea la bancă sau prin cheltuirea treptată. În acest fel vor simplifica procesul de conversie pentru ei”, a subliniat Banca Naţională a Croaţiei.

La fel ca şi vecinii lor din fostele ţări comuniste, croaţii păstrează banii în casă din cauza neîncrederii în stat sau în bănci. Cunoscute popular sub denumirea de „economii la ciorap”, aceste puşculiţe au fost foarte populare în perioadele de inflaţie ridicată sau turbulenţe politice pe care Croaţia le-a cunoscut în anii 1990.

Banca Naţională a Croaţiei nu are estimări cu privire la cât de multe din cele 36 de miliarde de kuna (5,4 miliarde de dolari) aflate în prezent în circulaţie sunt depozitate în afara băncilor.

Ambele monede vor fi acceptate ca mijloc legal de plată timp de doi ani de la data la care se va face trecerea la euro, iar populaţia va putea schimba vechile kuna la bănci pe parcursul anului 2023 şi ulterior la banca centrală.

Se estimează că în perioada 2022-2024 costul total al trecerii la euro al Croaţiei pentru Banca Naţională se va ridica la 916 milioane de kuna (138 milioane de dolari). La rândul lor, băncile comerciale au estimat că această conversie ar putea să le coste un miliard de kuna pe an sub formă de comisioane de schimb, însă aderarea la euro va conduce la reducerea riscurilor valutare şi îmbunătăţirea stabilităţii.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

#economii la ciorap #kuna #croatia #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a anunțat marți încheierea unui acord comercial istoric cu Japonia, care prevede reducerea tarifelor la importurile de automobile și protejarea altor produse japoneze de noi taxe punitive. În schimb, Japonia va direcționa un pachet uriaș de investiții și împrumuturi în valoare de 550 miliarde de dolari către economia americană, scrie Reuters.

„Tocmai am semnat cel mai mare ACORD COMERCIAL din istorie cu Japonia”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social. „Este un moment foarte important pentru America și pentru relația noastră solidă cu Japonia”, a adăugat el.

Acordul prevede reducerea tarifelor aplicate sectorului auto japonez – care reprezintă peste un sfert din exporturile sale către SUA – de la 27,5% la 15%. De asemenea, tarifele ce urmau să intre în vigoare la 1 august pentru alte bunuri japoneze au fost și ele reduse, de la 25% la 15%.

Anunțul a declanșat o explozie pe bursă. Indicele Nikkei din Japonia a crescut cu aproape 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an. Acțiunile Toyota au urcat cu peste 14%, iar cele ale Honda cu aproape 11%.

Pachetul de investiții include finanțări din partea instituțiilor guvernamentale japoneze pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente în domenii strategice precum farma și semiconductori. Tokyo va crește și importurile de produse agricole americane, inclusiv o posibilă majorare a cotei de orez din SUA, fără a afecta agricultura locală, susține guvernul japonez.

Viceguvernatorul Băncii Japoniei, Shinichi Uchida, a salutat acordul, spunând că este „un progres foarte mare” care reduce incertitudinile economice. Unii economiști avertizaseră că noile tarife ar fi putut împinge Japonia în recesiune.

Optimismul de pe piețele financiare s-a extins rapid și asupra acțiunilor producătorilor auto din Coreea de Sud și Europa, alimentând speranțele că vor urma acorduri similare. Însă industria auto americană nu s-a arătat la fel de încântată.

Matt Blunt, președintele American Automotive Policy Council (care reprezintă GM, Ford și Stellantis), a criticat înțelegerea: „Orice acord care taxează mai puțin mașinile japoneze fără conținut american decât cele produse în America de Nord cu conținut majoritar american este un dezastru pentru industria auto și muncitorii americani.”

Negociatorul-șef japonez Ryosei Akazawa a scris pe platforma X: „#MissionComplete”, după întâlnirea cu Trump la Casa Albă. El a confirmat că acordul nu include exporturile de oțel și aluminiu japonez, care rămân taxate cu 50%. În schimb, Japonia va elimina testele suplimentare de siguranță pentru mașinile și camioanele americane, o cerință pe care Trump o denunțase de ani buni ca fiind o barieră comercială nejustificată.

O fotografie postată de Dan Scavino, consilier al președintelui, îl arată pe Trump alături de Akazawa, cu un document intitulat „Japan Invest America” pe masă, unde suma inițială de 400 miliarde de dolari era tăiată cu pixul și înlocuită manual cu 500.

Japonia este în prezent cel mai mare investitor străin în Statele Unite, cu o poziție investițională de 819 miliarde USD la finalul anului 2024.

Trump a exprimat și speranța că Japonia va cofinanța un proiect vechi de suflet al administrației sale: o conductă de gaze în Alaska. Acordul survine într-un context în care Casa Albă încearcă să încheie cât mai multe acorduri comerciale înainte de 1 august, termenul limită autoimpus pentru impunerea unor noi valuri de tarife.

Pe listă mai figurează acorduri preliminare cu Marea Britanie, Vietnam și Indonezia, precum și o pauză în conflictul tarifar cu China, deși în toate aceste cazuri detaliile rămân în negocieri. Trump a anunțat că miercuri urmează discuții comerciale și cu Uniunea Europeană, la Washington.