Portul Giurgiulești, trambulina carburanților rusești pentru Ucraina, scapă de restricțiile de la Kiev

Austriecii de la OMV Petrom din România a încetat exportul de gaz petrol lichefiat (GPL) în Ucraina începând cu data de 17 octombrie. Această decizie vine în urma intrării în vigoare a noii legislații din Ucraina, care interzice importurile de țiței și produse petroliere neînsoțite de documente de origine atestate că nu provin din Rusia.

Conform informațiilor enkorr.ua, exporturile de GPL ale OMV Petrom au fost sistate în intervalul 17-29 octombrie, după ce în perioada 1-16 octombrie acestea totalizau 2,34 mii tone.

Cu toate că OMV Petrom a renunțat deja de peste un an să proceseze țiței rusesc, presa ucraineană sugerează că noile reguli birocratice au descurajat compania românească să mai desfășoare această activitate, chiar dacă aceasta reprezenta o cotă marginală în portofoliul său.

Potrivit datelor, media lunară a vânzărilor de produse petroliere OMV Petrom în 2022 a fost de aproximativ 458 de mii de tone. Cele 2,34 mii tone de GPL exportate în Ucraina în prima jumătate a lunii octombrie reprezentau mai puțin de 0,5% din volumul mediu lunar de vânzări de produse petroliere ale companiei.

Decizia de a înceta exportul de GPL în Ucraina evidențiază impactul noilor reguli impuse de autoritățile ucrainene asupra activităților comerciale și evidențiază adaptarea și respectul OMV Petrom pentru cerințele legislative în țările în care activează.

Conform noilor reguli impuse de autoritățile de la Kiev, importatorii sunt obligați să furnizeze certificate de origine nu numai ale țării de expediere, ci și ale țării de producție, precum și documente care confirmă ruta de livrare de la rafinărie până la granița cu Ucraina.

Ucraina își acoperă consumul intern, inclusiv cel al armatei, exclusiv din importuri, în urma distrugerii de către Rusia a rafinăriilor ucrainene în prima fază a războiului. Inițial, companiile ucrainene au importat cantități semnificative din Bulgaria (unde se află cea mai mare rafinărie a gigantului rus Lukoil din regiune, cea de la Burgas), după care s-au reorientat către alte importuri, pe ruta sudică în special din Turcia și România.

Pe lista restricțiilor impuse de Kiev figurează porturi și terminale din Orientul Milociu și India, dar și din Europa.

Dacă prezența pe listă a porturilor și terminalelor din Bulgaria nu ar trebui să fie o surpriză, rafinăria Lukoil de la Burgas fiind exceptată de la sancțiunile impuse de UE importului de țiței rusesc, pe listă mai apar portul de la Giurgiulești din Republica Moldova (terminalul ICS Danube Logistics SRL) și multe porturi și terminale din Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trambulilna #Giurgiulești #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina