Povestea celui mai răsunător faliment din industria alimentară. Miliardarul care a ridicat și a prăbușit un imperiu

07 Ian. 2023, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Ian. 2023, 17:36 // Actual //  bani.md

Cu mulți ani în urmă, era unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din industria alimentară europeană. Numele firmei sale apărea pe tricourile sportivilor, ca sponsor al unor competiții importante din fotbal, schi sau Formula 1. Averea îi era evaluată la aproximativ 1,3 miliarde de euro, în 2001.

Doi ani mai târziu, în 2003, omul de afaceri a declanșat unul dintre cele mai răsunătoare falimente și a fost condamnat la 18 ani de închisoare. În prima zi a acestui an, moartea sa a trecut aproape neobservată, chiar dacă presa internațională a amintit de povestea sa.

Omul de afaceri italian Calisto Tanzi a fost asociat cu numele unuia dintre cele mai mari imperii europene din industria . El a fost fondatorul companiei Parmalat, care a falimentat undeva la începutul anilor 2000. A fost unul dintre cele mai mari falimente din Europa. Ulterior, însă, Parmalat a fost preluată de gigantul francez Lactalis și a renăscut.

Despre Calisto Tanzi se știe că s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în localitatea Collecchio, Parma, Italia. el a fost fiul unui mic antreprenor din zonă care deținea o afacere de familie în domeniul alimentar.

În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare și a preluat afacerea familiei, pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav. În doi ani, a extins activitatea micuței firme și a deschis o mică fabrică de lactate în oraşul natal. Și-a numit noua fabrică Dietalat, denumire pe care a schimbat-o, mai târziu, în Parmalat.

Cum a dat lovitura în afaceri

A dat lovitura după o călătorie în Suedia când a lansat o serie de produse UHT, al căror ambalaj era mult mai ieftin şi mai versatil. Mai târziu, a adoptat acest model de fabricare şi pentru restul produselor pe care le fabrica, conserve şi sucuri. Așa a devenit un jucător la nivel internațional.

Odată ce afacerile au început să-i meargă, între anii 1970 şi 1980, Calisto Tanzi a investit sume importante în publicitate, promovând brandul Parmalat. În paralel s-a implicat în susținerea mai multor echipe sportive, în fotbal, schi şi Formula 1. El a devenit chiar proprietar al echipei de fotbal AC Parma. La AC Parma a evoluat și Adrian Mutu, înainte de a pleca la Chelsea Londra

Averea omului de afaceri italian a crescut substanțial, iar până în 2001, a ajuns la circa 1,3 miliarde de euro.

Cel mai răsunător faliment din Europa

Însă lucrurile s-au complicat, pe măsură ce imperiul său se mărea, iar politica de achiziţii rapide a mai multor producători alimentari, inclusiv companii din SUA, i-au adus numeroase probleme financiare.

Situația a scăpat de sub control, iar în 2003, omul de afaceri italian a trebuit să declare falimentul imperiului său. Datoriile înregistrate se ridicau la peste 14 miliarde de dolari, iar judecătorii l-au găsit responsabil pentru faliment. Calisto Tanzi a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ca urmare a celei mai mari fraude corporative din istoria Europei, estimată la 800 de milioane de euro. După doi ani a fost mutat în arest la domiciliu.

Compania pe care a fondat-o a renăscut, însă, în 2005, ajungând o subsidiară a grupului francez Lactalis, care a achiziţionat-o în urmă cu 11 ani. Parmalat are 140 de centre de producţie şi 16.000 de angajaţi, în operațiunile pe care le desfășoară la nivel global.

Calisto Tanzi a trăit să vadă cum imperiul său renaște însă, în prima zi a acestui an, el a încetat din viață, la Parma, din cauza unei pneumonii, la 84 de ani, conform Bussines Magazin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!