Premiul Nansen pentru Refugiați 2024: Un cuplu de moldoveni, invitați să participe la ceremonia de la Geneva

Un cuplu de moldoveni au fost invitați să participe la ceremonia organizată în contextul decernării Premiului Nansen pentru Refugiați 2024 al UNHCR, de la Geneva. Este vorba de Zaharii și Tatiana Aramă, un cuplu care administrează o pensiune în satul Palanca, aproape de granița cu Ucraina. Când refugiații ucraineni au început să treacă granița în 2022, ei, la fel ca mulți dintre vecinii lor, au intervenit pentru a asigura mese calde și un acoperiș deasupra capului.

Alături de familia Aramă, la ceremonia din 14 octombrie curent, va fi renumita soprană moldoveană și susținătoare de profil a UNHCR, Valentina Nafornița, care va cânta pe scenă. Cuplul va primi o mențiune de onoare, ceea ce reprezintă un omagiu adus solidarității, rezilienței și spiritului umanitar al poporului moldovean în fața provocărilor globale.

Amintim că, de la escaladarea masivă a războiului din Ucraina în februarie 2022, milioane de persoane au căutat refugiu dincolo de granițe pentru a ajunge în siguranță. Moldova, o țară cu o populație de doar 2,5 milioane de locuitori, a primit cu generozitate peste un milion de refugiați din Ucraina, 125.000 dintre aceștia rămânând în prezent în țară. Încă din primele zile ale războiului, moldovenii și-au deschis ușile și inimile, școlile și spațiile comunitare pentru cei aflați în nevoie. Cetățenii, voluntarii și organizațiile societății civile au jucat un rol vital în răspunsul umanitar al Moldovei, lucrând neobosit pentru a oferi adăpost, hrană și sprijin emoțional celor care fugeau de ororile războiului.

„Bunătatea și solidaritatea poporului moldovean au fost de-a dreptul extraordinare. În fața unei provocări fără precedent, aceștia nu au ezitat să își deschidă casele, să își împartă mâncarea și să fie alături de familiile care fug de război. Acest sentiment profund de umanitate este motivul pentru care răspunsul Moldovei este atât de remarcabil și tocmai de aceea i se acordă această mențiune onorifică. Compasiunea poporului moldovean a schimbat vieți și continuă să inspire lumea” a declarat Anne-Marie Deutschlander, Reprezentanta UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați în Moldova.

Despre Premiul Nansen pentru refugiați al UNHCR

Numit după umanitarul și diplomatul norvegian Fridtjof Nansen, Premiul Nansen pentru Refugiați al UNHCR recunoaște din 1954 persoanele, grupurile sau organizațiile care au demonstrat o dedicație excepțională în protejarea și asistența refugiaților, persoanelor strămutate intern sau apatrizilor. Mențiunea de onoare acordată Republicii Moldova recunoaște leadershipul exemplar și eforturile umanitare extraordinare ale acestei națiuni într-o perioadă de criză.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.