Premiul Nansen pentru Refugiați 2024: Un cuplu de moldoveni, invitați să participe la ceremonia de la Geneva

Un cuplu de moldoveni au fost invitați să participe la ceremonia organizată în contextul decernării Premiului Nansen pentru Refugiați 2024 al UNHCR, de la Geneva. Este vorba de Zaharii și Tatiana Aramă, un cuplu care administrează o pensiune în satul Palanca, aproape de granița cu Ucraina. Când refugiații ucraineni au început să treacă granița în 2022, ei, la fel ca mulți dintre vecinii lor, au intervenit pentru a asigura mese calde și un acoperiș deasupra capului.

Alături de familia Aramă, la ceremonia din 14 octombrie curent, va fi renumita soprană moldoveană și susținătoare de profil a UNHCR, Valentina Nafornița, care va cânta pe scenă. Cuplul va primi o mențiune de onoare, ceea ce reprezintă un omagiu adus solidarității, rezilienței și spiritului umanitar al poporului moldovean în fața provocărilor globale.

Amintim că, de la escaladarea masivă a războiului din Ucraina în februarie 2022, milioane de persoane au căutat refugiu dincolo de granițe pentru a ajunge în siguranță. Moldova, o țară cu o populație de doar 2,5 milioane de locuitori, a primit cu generozitate peste un milion de refugiați din Ucraina, 125.000 dintre aceștia rămânând în prezent în țară. Încă din primele zile ale războiului, moldovenii și-au deschis ușile și inimile, școlile și spațiile comunitare pentru cei aflați în nevoie. Cetățenii, voluntarii și organizațiile societății civile au jucat un rol vital în răspunsul umanitar al Moldovei, lucrând neobosit pentru a oferi adăpost, hrană și sprijin emoțional celor care fugeau de ororile războiului.

„Bunătatea și solidaritatea poporului moldovean au fost de-a dreptul extraordinare. În fața unei provocări fără precedent, aceștia nu au ezitat să își deschidă casele, să își împartă mâncarea și să fie alături de familiile care fug de război. Acest sentiment profund de umanitate este motivul pentru care răspunsul Moldovei este atât de remarcabil și tocmai de aceea i se acordă această mențiune onorifică. Compasiunea poporului moldovean a schimbat vieți și continuă să inspire lumea” a declarat Anne-Marie Deutschlander, Reprezentanta UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați în Moldova.

Despre Premiul Nansen pentru refugiați al UNHCR

Numit după umanitarul și diplomatul norvegian Fridtjof Nansen, Premiul Nansen pentru Refugiați al UNHCR recunoaște din 1954 persoanele, grupurile sau organizațiile care au demonstrat o dedicație excepțională în protejarea și asistența refugiaților, persoanelor strămutate intern sau apatrizilor. Mențiunea de onoare acordată Republicii Moldova recunoaște leadershipul exemplar și eforturile umanitare extraordinare ale acestei națiuni într-o perioadă de criză.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina

Bani.md

Toate știrile

Motorina intră în zona roșie: Europa se confruntă cu un deficit uriaș