Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, participă la Congresul EUROCHAMBRES

29 Sept. 2026, 13:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 13:52 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, participă, în perioada 28–29 septembrie 2026, la Congresul EUROCHAMBRES 2026, desfășurat la Valencia, Spania.

Congresul reunește reprezentanți ai camerelor de comerț și industrie din Europa, lideri ai mediului de afaceri și parteneri instituționali, oferind o platformă pentru dialog, schimb de experiență și consolidarea cooperării camerale europene.

În cadrul evenimentului, Sergiu Harea a avut întrevederi bilaterale cu președinții camerelor de comerț din Austria, Cipru, Ucraina și Georgia, precum și cu vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării camerale și identificarea unor noi oportunități pentru comunitățile de afaceri.

EUROCHAMBRES reprezintă interesele a peste 20 de milioane de companii din Europa, prin intermediul unei rețele de aproximativ 1.700 de camere de comerț regionale și locale.
Pentru CCI a RM, participarea la Congres reprezintă o oportunitate de a consolida relațiile cu organizațiile camerale europene, de a valorifica schimbul de experiență și bune practici și de a promova interesele mediului de afaceri din Republica Moldova în dialogul european.

29 Sept. 2026, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 14:15 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.