Preţul aurului creşte. La ce valoare a ajuns

21 Mart. 2022, 11:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Mart. 2022, 11:41 // Actual //  MD Bani

Preţul aurului a crescut luni, stimulat de cerere, în condiţiile în care criza din Ucraina nu a dat semne de diminuare, deşi creşterile au fost limitate de planul Rezervei Federale americane de măsuri agresive de combatere a inflaţiei, scrie Reuters.

Aurul spot a crescut cu 0,2%, la 1.924,45 dolari pe uncie, până la ora 0712 GMT. Contractele futures pe aur din SUA au scăzut cu 0,3%, la 1.924,00 dolari, scrie ZF.

Împiedicând noi creşteri ale metalului, doi oficiali ai Fed au declarat vineri că banca centrală trebuie să ia măsuri mai agresive pentru a combate inflaţia. Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a declarat că doreşte să majoreze ratele la 1,75% până la 2% în acest an, potrivit unui studiu publicat pe site-ul băncii regionale a Fed.

Ratele mai mari ale dobânzilor tind să crească costul de oportunitate al deţinerii de aur neplătitor de dobânzi.

Paladiul, utilizat de producătorii de automobile în convertizoarele catalitice pentru a reduce emisiile, a câştigat 2,8%, la 2.560,71 dolari pe uncie. Metalul atinsese un maxim record de 3.440,76 dolari pe 7 martie, impulsionat de temerile legate de întreruperi ale aprovizionării din partea principalului producător, Rusia.

Argintul spot a rămas stabil, la 24,96 dolari pe uncie, iar platina a crescut cu 0,4%, la 1.025,83 dolari.

03 Oct. 2026, 20:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2026, 20:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.