Serviciul Vamal raportează încasări de peste 589 milioane de lei în doar o săptămână

21 Mart. 2022, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Mart. 2022, 11:14 // Actual //  MD Bani

În perioada 14-20 martie curent, Serviciul Vamal raportează încasări de peste 589 milioane de lei. Potrivit informațiilor, încasările au crescut cu 7,8 % față de sarcina bugetară stabilită pentru acest interval.

De asemenea, în perioada 1 ianuarie – 20 martie 2022, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 5,9 miliarde lei, fiind atestată o creștere de 23,4% față de încasările din intervalul corespondent al anului 2021.

De către persoane fizice au fost introduse bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă, fiind încasate plăți în valoare de peste 10,8 milioane lei, ceea ce reprezintă 1,8 % din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 9966 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 52 889 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 13 460 și, respectiv, 12 039 de traversări a mijloacelor de transport.

Pentru informații despre regulile de traversare a frontierei cu diverse bunuri sau doriți să depuneți o reclamație cu privire la eventuale abuzuri admise de către angajații instituției, apelați numărul +373 22 788 888 – Centrul Unic de Apel (24/24).

În perioada vizată, ofițerii Liniei de informare au recepționat 586 solicitări de informații legate de activitatea vamală.

Reamintim că pe pagina web a Serviciului Vamal poate fi accesată rubrica „Traficul on-line în posturile vamale de frontieră”. Accesând această rubrică, poate fi consultată în timp real situația în posturile vamale de frontieră: Leușeni, Tudora, Giurgiulești, Sculeni, Otaci și Palanca.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.