Preţul bogăţiei: Din cauza super-bogaţilor, tot mai mulţi milionari se refugiază în oraşe de ”mâna a doua”

Jeff Bezos a cumpărat Buncărul Miliardarilor, o proprietate de top evaluată la 90 mld. dolari. Ken Griffin domină real estate-ul din Star Island. Zeci de alţi miliardari şi şefi de companii gigant îşi etalează proprietăţile de lux din Palm Beach, însă pentru cei a căror avere rămâne de ordinul milioanelor, există Fort Launderale, un oraş care nu se află pe radarul super bogaţilor şi care atrage milionari ce vor să cumpere proprietăţi de lux, scrie Bloomberg.

O vilă din Fort Lauderdale, cu piscină în curtea din spate, a fost scoasă la vânzare pentru 48 mil. dolari, şi se vinde cu 60% mai scump faţă de preţul cu care a fost achiziţionată în urmă cu doar un an şi jumătate. Proprietăţile de aici – în special vilele – se tranzacţionează pentru preţuri cuprinse între 40 şi 50 mil. dolari.

Ascuns de strălucirea oraşului Miami şi farmecul Palm Beach, Fort Lauderdale era cunoscut drept „Fort Liquordale” pentru petrecerile sale de primăvară. Acum, a devenit casa milionarilor care caută proprietăţi pe măsura portofelului lor.

O avalanşă de mliardari nou-veniţi în zonă, printre care Griffin şi Bezos, a dus la o explozie a preţurilor imobilarelor din Florida. Acum, tot mai mulţi cumpărători bogaţi se orientează către zone suburbane şi oraşe mai puţin cunoscute precum Fort Lauderdale.

Chiar şi în alte părţi ale Floridei se înregistrează preţuri record în imobiliare.La începutul acestei luni, Andy Florance, fondatorul furnizorului de date CoStar Group, a vândut o casă la malul mării pentru 28,5 milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal.

În Fort Lauderdale, înainte de pandemie, cea mai scumpă casă vândută vreodată a costat 17 milioane de dolari. În prezent , există 18 case puse pe piaţă care depăşesc această sumă. Din 2019 şi până în prezent, preţul locuinţelor a crescut cu aproape 60%.

Printre clienţii VIP ai oraşului se numără starul fotbalului Lionel Messi, care a cumpărat anul trecut o casă de aproape 11 milioane de dolari în Fort Lauderdale pentru a fi aproape de arena Inter Miami CF şi de facilităţile de antrenament din oraş.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.