Preţul bogăţiei: Din cauza super-bogaţilor, tot mai mulţi milionari se refugiază în oraşe de ”mâna a doua”

Jeff Bezos a cumpărat Buncărul Miliardarilor, o proprietate de top evaluată la 90 mld. dolari. Ken Griffin domină real estate-ul din Star Island. Zeci de alţi miliardari şi şefi de companii gigant îşi etalează proprietăţile de lux din Palm Beach, însă pentru cei a căror avere rămâne de ordinul milioanelor, există Fort Launderale, un oraş care nu se află pe radarul super bogaţilor şi care atrage milionari ce vor să cumpere proprietăţi de lux, scrie Bloomberg.

O vilă din Fort Lauderdale, cu piscină în curtea din spate, a fost scoasă la vânzare pentru 48 mil. dolari, şi se vinde cu 60% mai scump faţă de preţul cu care a fost achiziţionată în urmă cu doar un an şi jumătate. Proprietăţile de aici – în special vilele – se tranzacţionează pentru preţuri cuprinse între 40 şi 50 mil. dolari.

Ascuns de strălucirea oraşului Miami şi farmecul Palm Beach, Fort Lauderdale era cunoscut drept „Fort Liquordale” pentru petrecerile sale de primăvară. Acum, a devenit casa milionarilor care caută proprietăţi pe măsura portofelului lor.

O avalanşă de mliardari nou-veniţi în zonă, printre care Griffin şi Bezos, a dus la o explozie a preţurilor imobilarelor din Florida. Acum, tot mai mulţi cumpărători bogaţi se orientează către zone suburbane şi oraşe mai puţin cunoscute precum Fort Lauderdale.

Chiar şi în alte părţi ale Floridei se înregistrează preţuri record în imobiliare.La începutul acestei luni, Andy Florance, fondatorul furnizorului de date CoStar Group, a vândut o casă la malul mării pentru 28,5 milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal.

În Fort Lauderdale, înainte de pandemie, cea mai scumpă casă vândută vreodată a costat 17 milioane de dolari. În prezent , există 18 case puse pe piaţă care depăşesc această sumă. Din 2019 şi până în prezent, preţul locuinţelor a crescut cu aproape 60%.

Printre clienţii VIP ai oraşului se numără starul fotbalului Lionel Messi, care a cumpărat anul trecut o casă de aproape 11 milioane de dolari în Fort Lauderdale pentru a fi aproape de arena Inter Miami CF şi de facilităţile de antrenament din oraş.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.