Preţul bogăţiei: Din cauza super-bogaţilor, tot mai mulţi milionari se refugiază în oraşe de ”mâna a doua”

Jeff Bezos a cumpărat Buncărul Miliardarilor, o proprietate de top evaluată la 90 mld. dolari. Ken Griffin domină real estate-ul din Star Island. Zeci de alţi miliardari şi şefi de companii gigant îşi etalează proprietăţile de lux din Palm Beach, însă pentru cei a căror avere rămâne de ordinul milioanelor, există Fort Launderale, un oraş care nu se află pe radarul super bogaţilor şi care atrage milionari ce vor să cumpere proprietăţi de lux, scrie Bloomberg.

O vilă din Fort Lauderdale, cu piscină în curtea din spate, a fost scoasă la vânzare pentru 48 mil. dolari, şi se vinde cu 60% mai scump faţă de preţul cu care a fost achiziţionată în urmă cu doar un an şi jumătate. Proprietăţile de aici – în special vilele – se tranzacţionează pentru preţuri cuprinse între 40 şi 50 mil. dolari.

Ascuns de strălucirea oraşului Miami şi farmecul Palm Beach, Fort Lauderdale era cunoscut drept „Fort Liquordale” pentru petrecerile sale de primăvară. Acum, a devenit casa milionarilor care caută proprietăţi pe măsura portofelului lor.

O avalanşă de mliardari nou-veniţi în zonă, printre care Griffin şi Bezos, a dus la o explozie a preţurilor imobilarelor din Florida. Acum, tot mai mulţi cumpărători bogaţi se orientează către zone suburbane şi oraşe mai puţin cunoscute precum Fort Lauderdale.

Chiar şi în alte părţi ale Floridei se înregistrează preţuri record în imobiliare.La începutul acestei luni, Andy Florance, fondatorul furnizorului de date CoStar Group, a vândut o casă la malul mării pentru 28,5 milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal.

În Fort Lauderdale, înainte de pandemie, cea mai scumpă casă vândută vreodată a costat 17 milioane de dolari. În prezent , există 18 case puse pe piaţă care depăşesc această sumă. Din 2019 şi până în prezent, preţul locuinţelor a crescut cu aproape 60%.

Printre clienţii VIP ai oraşului se numără starul fotbalului Lionel Messi, care a cumpărat anul trecut o casă de aproape 11 milioane de dolari în Fort Lauderdale pentru a fi aproape de arena Inter Miami CF şi de facilităţile de antrenament din oraş.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.