Preţul bogăţiei: Din cauza super-bogaţilor, tot mai mulţi milionari se refugiază în oraşe de ”mâna a doua”

Jeff Bezos a cumpărat Buncărul Miliardarilor, o proprietate de top evaluată la 90 mld. dolari. Ken Griffin domină real estate-ul din Star Island. Zeci de alţi miliardari şi şefi de companii gigant îşi etalează proprietăţile de lux din Palm Beach, însă pentru cei a căror avere rămâne de ordinul milioanelor, există Fort Launderale, un oraş care nu se află pe radarul super bogaţilor şi care atrage milionari ce vor să cumpere proprietăţi de lux, scrie Bloomberg.

O vilă din Fort Lauderdale, cu piscină în curtea din spate, a fost scoasă la vânzare pentru 48 mil. dolari, şi se vinde cu 60% mai scump faţă de preţul cu care a fost achiziţionată în urmă cu doar un an şi jumătate. Proprietăţile de aici – în special vilele – se tranzacţionează pentru preţuri cuprinse între 40 şi 50 mil. dolari.

Ascuns de strălucirea oraşului Miami şi farmecul Palm Beach, Fort Lauderdale era cunoscut drept „Fort Liquordale” pentru petrecerile sale de primăvară. Acum, a devenit casa milionarilor care caută proprietăţi pe măsura portofelului lor.

O avalanşă de mliardari nou-veniţi în zonă, printre care Griffin şi Bezos, a dus la o explozie a preţurilor imobilarelor din Florida. Acum, tot mai mulţi cumpărători bogaţi se orientează către zone suburbane şi oraşe mai puţin cunoscute precum Fort Lauderdale.

Chiar şi în alte părţi ale Floridei se înregistrează preţuri record în imobiliare.La începutul acestei luni, Andy Florance, fondatorul furnizorului de date CoStar Group, a vândut o casă la malul mării pentru 28,5 milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal.

În Fort Lauderdale, înainte de pandemie, cea mai scumpă casă vândută vreodată a costat 17 milioane de dolari. În prezent , există 18 case puse pe piaţă care depăşesc această sumă. Din 2019 şi până în prezent, preţul locuinţelor a crescut cu aproape 60%.

Printre clienţii VIP ai oraşului se numără starul fotbalului Lionel Messi, care a cumpărat anul trecut o casă de aproape 11 milioane de dolari în Fort Lauderdale pentru a fi aproape de arena Inter Miami CF şi de facilităţile de antrenament din oraş.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.