Banca Naţională a Ungariei își ieftinește moneda. Este a 15-a decizie consecutivă de scădere a costului creditului

23 Iul. 2024, 19:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
23 Iul. 2024, 19:00 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a redus marţi dobânda de politică monetară, cu 25 de puncte de bază, până la 6,75%, aşa cum se aşteptau majoritatea economiştilor intervievaţi de Reuters, care văd un spaţiu de manevră limitat pentru noi reduceri în a doua jumătate a anului, după 15 decizii consecutive de scădere a costului creditului, transmite Agerpres.

Începând din luna mai 2023 şi până în prezent, Banca Naţională a Ungariei a redus dobânda de bază cu 1.125 de puncte de bază, aducând-o la acelaşi nivel cu dobânda de politică monetară din România.

Nouă din cei 17 economişti intervievaţi de Reuters săptămâna trecută au declarat că mizează pe o reducere de 25 de puncte de bază a celei mai mari dobânzi de politică monetară din UE iar opt au spus că NBH va opta pentru menţinerea statu quo-ului.

“Piaţa valutară este îngrijorată că “porumbeii” de la NBH ar putea cere noi reduceri de dobândă în acest an sau că Guvernul ar putea face presiuni pentru reducerea costului creditului, având în vedere continua încetinire a economiei reale”, a declarat Antje Praefcke, economist la Commerzbank.

În jurul orei 12:07 GMT, forintul ungar, a doua cea mai slab performantă monedă din Europa Centrală în acest an, după coroana cehă, se tranzacţiona la un curs de 390,35 forinţi pentru un euro, o depreciere uşoară faţă de cursul de 390,15 forinţi pentru un euro înainte de anunţul NBH.

Precedentele deprecieri ale forintului au forţat banca centrală să reducă de urgenţă costului creditului, în luna octombrie 2022.

Săptămâna trecută, viceguvernatorul NBH, Barnabas Virag, a lăsat deschisă calea fie pentru o reducere de dobândă, fie pentru menţinerea statu quo-ului, însă economiştii au apreciat că inflaţia sub aşteptări şi recenta apreciere a forintului ar putea înclina balanţa în favoarea unei reduceri de dobândă.

Inflaţia de bază în Ungaria, care în primul trimestru a trecut de 25%, cel mai ridicat nivel din UE, a scăzut peste aşteptări până la 3,7% în luna iunie, de la un nivel de 4% în mai.

Chiar şi aşa, analiştii spun că spaţiul de manevră pentru noi reduceri de dobândă este unul limitat, şi prognozează că dobânda de bază va ajunge la 6,5% la finele lui 2024, ceea ce ar sugera doar o reducere de 25 de puncte de bază pe parcursul celui de-al doilea semestru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.