Prețul petrolului scade cu 1 dolar pe baril, pe fondul sancțiunilor SUA împotriva Rusiei și al planurilor OPEC+

28 Oct. 2025, 17:42
 // Categoria: Homepage // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2025, 17:42 // Homepage //  Ursu Victor

Prețurile petrolului au scăzut marți cu aproximativ 1 dolar pe baril, marcând a treia zi consecutivă de declin, în timp ce investitorii evaluează efectele sancțiunilor americane împotriva celor mai mari două companii petroliere rusești și posibila creștere a producției de către grupul OPEC+, scrie Reuters.

La ora 17:44 (ora Moldovei), cotațiile Brent au coborât cu 1,09 dolari, sau 1,7%, până la 64,53 dolari/baril, iar petrolul american WTI a scăzut cu 1,03 dolari, la 60,28 dolari/baril. Ambele tipuri de țiței au înregistrat săptămâna trecută cele mai mari creșteri săptămânale din iunie, în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a impune pentru prima dată în al doilea său mandat sancțiuni legate de Ucraina, vizând Lukoil și Rosneft.

„Există un anumit scepticism în piață cu privire la cât de dure vor fi în realitate sancțiunile impuse Rusiei. Am văzut clar o tendință de retragere din risc astăzi”, a declarat Phil Flynn, analist principal la Price Futures Group.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a declarat că efectul sancțiunilor asupra țărilor exportatoare de petrol va fi limitat, datorită capacităților excedentare existente.

După introducerea sancțiunilor, Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, a anunțat luni că va vinde toate activele sale internaționale — o decizie considerată cea mai importantă reacție corporativă rusă de la începutul sancțiunilor occidentale impuse în contextul războiului din Ucraina.

Compania rusă, cu sediul la Moscova, deține circa 2% din producția mondială de petrol. Potrivit Reuters, rafinăriile din India nu au mai făcut noi comenzi de țiței rusesc după impunerea sancțiunilor, așteptând clarificări de la guvern și furnizori.

Patru surse apropiate negocierilor au declarat pentru Reuters că OPEC+ – care reunește țările OPEC și aliații lor, inclusiv Rusia – ia în calcul o nouă creștere moderată a producției în decembrie. După ani de restricții pentru susținerea pieței, grupul a început să relaxeze aceste limite din aprilie.

„Aceasta ridică o întrebare importantă: câtă capacitate de rezervă mai are, de fapt, OPEC+?”, a comentat Flynn.

Directorul general al companiei Saudi Aramco a declarat marți că cererea globală de petrol este robustă, chiar și înainte de impunerea sancțiunilor asupra Rosneft și Lukoil, subliniind că cererea Chinei rămâne solidă.

Investitorii urmăresc, de asemenea, perspectiva unui nou acord comercial între SUA și China, cei mai mari doi consumatori de petrol din lume. Președintele Trump și omologul său Xi Jinping urmează să se întâlnească joi în Coreea de Sud.

Într-un apel telefonic de luni, ministrul chinez de externe Wang Yi i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Beijingul speră ca Washingtonul „să facă un pas în întâmpinare” pentru a pregăti „interacțiuni la nivel înalt” între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.