Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Fermierii, trădați din nou! Ministrul Agriculturii desemnat fără consultări

Fermierii, trădați din nou! Ministrul Agriculturii desemnat fără consultări

28 Oct. 2025, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2025, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Fermierii sunt nemulțumiți de lipsa consultării privind noul ministru al Agriculturii. „Ramura e în criză și nu mai poate aștepta” Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădăru, a criticat modul în care a fost desemnat ministrul al Agriculturii, Ludmila Catlabuga care și-a meținut portofoliul.

„Supărarea fermierilor este că persoana ministrului Agriculturii nu a fost consultată cu fermierii și asociațiile de profil, lucru pe care l-am cerut de mai mult timp. Un ministru ar trebui să fie o persoană din cadrul ramurii, care înțelege problemele fermierilor”, a declarat Bădăru.

Acesta a adăugat că, în ultimii patru ani, sectorul agricol se confruntă cu dificultăți, iar vocea agricultorilor nu a fost ascultată. „Ramura e în criză și se confruntă cu probleme grave, cum ar fi seceta. Problemele și doleanțele noastre nu au fost luate în calcul”, a subliniat liderul organizației.

Referindu-se la programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Alexandru Munteanu, Bădăru a precizat că măsurile dedicate agriculturii nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Totuși, acesta și-a exprimat speranța că noul prim-ministru va institui în cadrul Consiliului Economic o funcție specială pentru agricultură: „Sperăm că noul premier va institui funcția de consilier pentru agricultură, pentru a putea soluționa mai rapid problemele cu care se confruntă agricultorii. Vom urmări cu atenție primii pași ai noului guvern”.

Printre prioritățile din agricultură menționate în progarmul de guvernare al premierului desemnat se numără asigurarea accesului agricultorilor moldoveni pe piața UE și sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene. Executivul propune direcționarea a cel puțin 30% din fondurile agricole către retehnologizare și procesare, inclusiv prin sprijinirea investițiilor în tehnologii verzi și eficiente energetic.

Totodată, Guvernul intenționează să creeze centre regionale integrate pentru colectarea și procesarea produselor agroalimentare, care să consolideze lanțurile valorice și să faciliteze exportul. În paralel, se urmărește creșterea prezenței produselor moldovenești pe rafturile interne și europene, precum și modernizarea piețelor agricole dedicate exclusiv producătorilor autohtoni.

„Un accent aparte este pus pe adaptarea agriculturii la schimbările climatice, prin investiții majore în reabilitarea stațiilor de irigații și extinderea rețelelor centralizate pe o suprafață de cel puțin 50.000 de hectare”, se mai arată în prevederile progrmaului de guvrnare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.