Preţurile petrolului au scăzut, înainte de majorarea dobânzilor de către Rezerva Federală

Preţurile petrolului au scăzut marţi, alături de alte active riscante, înainte de majorarea dobânzilor de către Rezerva Federală, aşteptată miercuri, investitorii anticipând că banca centrală americană va continua să scumpească finanţarea la şedinţele viitoare de politică monetară, pentru a tempera inflaţia, transmite Reuters.

Aceste aşteptări au un efect negativ asupra acţiunile, care adesea se mişcă în tandem cu preţurile petrolului.

Alte bănci centrale, inclusiv Banca Angliei, vor avea şedinţe de politică monetară în această săptămână.

Dobânzile mai mari susţin dolarul, care a rămas marţi aproape de cel mai ridicat nivel al ultimelor două decenii faţă de monede similare, făcând petrolul mai scump pentru deţinătorii altor valute.

„Piaţa petrolului este prinsă între preocupările legat o scădere economică şi speranţele de creştere. Îngrijorările sunt determinate de înăsprirea agresivă a politicii monetare in SUA şi Europa, care creşte probabilitatea unei recesiuni şi ar putea afecta perspectivele cererii de petrol”, a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, cu livrare în noiembrie, au scăzut cu 1,77 dolari, sau cu 1,9%, la 90,23 dolari pe baril.

Preţul ţiţeiului U.S. West Texas Intermediate pentru livrare în octombrie a fost de 83,95 dolari, în scădere cu 1,78 doalari. Contractul din octombrie va expira marţi, iar cel mai activ contract din noiembrie a scăzut cu 1,95 dolari , sau 2,3%, la 83,41 dolari.

Atât petrolul Brent, cât şi WTI se îndreaptă spre cele mai grave scăderi trimestriale în termeni procentuali de la începutul pandemiei de Covid-19.

Preţul petrolului Brent a atins aproximativ 139 de dolari pe baril în martie, cel mai ridicat nivel din 2008.

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, susține că lansarea fondului „Vmeste” („Împreună”) de către administrația separatistă de la Tiraspol reprezintă consecința unei „administrații defectuoase” a regiunii transnistrene și o nouă încercare de manipulare politică pe fundalul crizei economice tot mai grave din stânga Nistrului.

„Este rezultatul unei administrații defectuoase a regiunii de către un grup de cetățeni care țin în captivitate locuitorii din această regiune, cetățenii Republicii Moldova. Este o acțiune, noi considerăm, în primul rând, politică. Pentru a utiliza în continuare retorica de manipulare și de propagandă, precum că situația din regiune este rezultatul unei influențe din afara acestei regiuni”, a declarat Chiveri.

Oficialul a calificat drept „temporară și nesustenabilă” soluția propusă de administrația de la Tiraspol prin crearea fondului „Vmeste”, destinat colectării de bani pentru acoperirea cheltuielilor sociale, inclusiv plata pensiilor, salariilor și indemnizațiilor. Potrivit lui Chiveri, oferta Chișinăului privind reintegrarea graduală a regiunii rămâne valabilă și este susținută de tot mai mulți cetățeni.

„Oferta noastră este valabilă în continuare, reintegrarea graduală a regiunii și care va oferi posibilitatea depășirii acestei situații. Acest proces este în continuare susținut tot mai mult de majoritatea cetățenilor”, a mai spus vicepremierul.

Declarațiile vin după ce holdingul Sheriff, principalul imperiu economic din regiunea transnistreană, a anunțat o donație de 100 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a circa 5,7 milioane de euro, către fondul „Vmeste”. Informația a fost publicată pe site-ul oficial al fondului, unde Sheriff apare drept cel mai mare contributor de până acum, suma donată depășind de sute de ori contribuțiile altor companii și persoane.

Fondul a fost lansat pe 11 mai de administrația separatistă de la Tiraspol, într-un context de dificultăți financiare accentuate și deficit bugetar în creștere în regiune. Autoritățile separatiste au îndemnat populația și mediul de afaceri să contribuie financiar pentru susținerea cheltuielilor sociale considerate prioritare.

Holdingul Sheriff, fondat și controlat de oligarhul Victor Gușan, domină economia regiunii transnistrene, având influență în domenii precum comerțul, combustibilii, telecomunicațiile, sistemul bancar, media și sportul. Grupul este adesea descris drept un „stat în stat” în regiunea separatistă.