Previziuni sumbre de la BNM: Criza energetică globală va lovi în economia moldovenească

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat în ședința de politică monetară din 29 octombrie 2021 menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5%. Asta după ce la începutul lunii banca centrală a majorat rata de bază la 5,5% de la 4,65% pe fundalul așteptărilor inflaționiste mai mari.

În context, BNM a luat în considerare presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Totodată, un factor important în decizia de astăzi îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care vor încetini activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne.

Rezoluția pe plan intern a crizei energetice încă în derulare este strâns legată de acțiunile Guvernului Republicii Moldova de atenuare a efectelor crizei, inclusiv rezultatul negocierilor privind importul gazelor naturale, care momentan este dificil de anticipat.

Astfel, sporesc riscurile proinflaționiste și, respectiv, decelerarea activității economice interne.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#criză #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.