Previziuni sumbre de la BNM: Criza energetică globală va lovi în economia moldovenească

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat în ședința de politică monetară din 29 octombrie 2021 menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5%. Asta după ce la începutul lunii banca centrală a majorat rata de bază la 5,5% de la 4,65% pe fundalul așteptărilor inflaționiste mai mari.

În context, BNM a luat în considerare presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Totodată, un factor important în decizia de astăzi îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care vor încetini activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne.

Rezoluția pe plan intern a crizei energetice încă în derulare este strâns legată de acțiunile Guvernului Republicii Moldova de atenuare a efectelor crizei, inclusiv rezultatul negocierilor privind importul gazelor naturale, care momentan este dificil de anticipat.

Astfel, sporesc riscurile proinflaționiste și, respectiv, decelerarea activității economice interne.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#criză #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.