Previziuni sumbre de la BNM: Criza energetică globală va lovi în economia moldovenească

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat în ședința de politică monetară din 29 octombrie 2021 menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5%. Asta după ce la începutul lunii banca centrală a majorat rata de bază la 5,5% de la 4,65% pe fundalul așteptărilor inflaționiste mai mari.

În context, BNM a luat în considerare presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare.

Totodată, un factor important în decizia de astăzi îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care vor încetini activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne.

Rezoluția pe plan intern a crizei energetice încă în derulare este strâns legată de acțiunile Guvernului Republicii Moldova de atenuare a efectelor crizei, inclusiv rezultatul negocierilor privind importul gazelor naturale, care momentan este dificil de anticipat.

Astfel, sporesc riscurile proinflaționiste și, respectiv, decelerarea activității economice interne.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor.

#criză #Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.