Cine a umflat piața imobiliară! În trei luni apartamentele s-au scumpit cu 2500 de euro

Apartamentele în municipiul Chișinău au continuat să se scumpească, însă într-un ritm mai moderat. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) a urcat la 222,0%, în trimestrul doi al anului 2025, în creștere cu 4,9% față de trimestrul I și cu 33,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Pe piața primară, indicele a ajuns la 231,0% (+4,6% trimestrial), iar pe piața secundară la 215,2% (+5,0% trimestrial). În același timp, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a scăzut cu 34,4%, în timp ce ponderea achizițiilor finanțate prin credite ipotecare a urcat la 71,6% din total, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

BNM subliniază că această evoluție este influențată semnificativ de programul guvernamental „Prima Casă Plus”, care a stimulat cererea și a dus la un avans trimestrial de 77,8% al creditării ipotecare prin acest mecanism. De la lansarea programului, în trimestrul III 2024, numărul creditelor ipotecare a crescut de la 310 la 1.631 în trimestrul II 2025, reprezentând deja peste jumătate din totalul contractelor ipotecare noi.

Mediana prețului de ofertă pentru un apartament în Chișinău a crescut în ultimele trei luni de la 104.500 euro la 107.000 euro, confirmând presiunea continuă asupra accesibilității locuințelor.

BNM avertizează că monitorizează îndeaproape piața imobiliară și dispune de instrumente macroprudențiale pentru a interveni, dacă va fi necesar, pentru a preveni acumularea de riscuri sistemice și pentru a proteja stabilitatea sectorului bancar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat