VinOpera revine pe scena de la Castel Mimi într-o o seară de excepţie, cu muzică clasică, voci superbe şi vin select

14 Aug. 2025, 13:34
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
14 Aug. 2025, 13:34 // Uncategorized //  bani.md

Fundaţia Constantin Mimi menţine muzica clasică în calendarul cultural al Republicii Moldova şi readuce la Castel Mimi, la început de toamnă, cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera. Şi în acest an, pe scena singurului castel vinicol din ţară, vor răsuna arii celebre, interpretate de muzicieni cu renume internaţional.

60 de muzicieni ai Orchestrei Municipale „Camerata Chişinău”, sub bagheta dirijorului Cristian Spătaru, vor acompania vocile incontestabile a patru solişti ai Operei Naţionale Bucureşti – Sorana Negrea, Alexandru Constantin, Georgiana Dumitru şi Bogdan Mihai, care pe 13 septembrie vor crea o seară excepţională de muzică clasică, la Castel Mimi.
Sorana Negrea – solistă a Operei Naţionale Bucureşti, laureată a numeroase concursuri de specialitate, care a susţinut concerte în ţară şi înafara României. Alexandru Constantin – bariton al Operei Naţionale Bucureşti şi Opera Naţională Română din Iaşi, invitat al Teatrului de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău. Alexandru Constantin, îndrăgostit de genul muzical lied, este câştigătorul Premiului I la Concursul Internaţional de Lied „Hariclea Darclee” ediția de la București. Un alt nume care va evolua pe scena VinOpera 2025 este şi Gerogiana Dumitru, solistă a Operei Naţionale Bucureşti, cea care timp de trei ani consecutiv a obţinut bursa Fundației Regale Margareta a României, laureată a Concursului Internațional de Canto „George Enescu” de la Paris, ediția din 2018.

Printre cele mai celebre voci ale VinOperei din acest an este cea a lui Bogdan Mihai, tenor a Operei Naţionale Bucureşti şi Ateneului Român de la Bucureşti. Bogdan Mihai a cântat pe scene lirice din oraşe mari precum: Stuttgart, Berlin, Paris, Montréal, Dubai, Milano, Barcelona, Salzburg, Geneva, Zurich, Amsterdam, Tokyo şi Sankt Petersburg, iar de 10 ani consecutiv are onoarea să fie invitat la Stuttgart Staatsoper. A cântat un rol până în prezent de peste 250 ori pentru publicul român și internaţional, și anume cel al Contelui Almaviva din Opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini. Cu acest rol, Bogdan Mihai a fost declarant primul român care a făcut o premieră absolută la Bolshoi Teatr de la Moscova interpretând scena şi aria finală. Tenorul a împărțit aceeaşi scenă cu celebra Lara Fabian, în cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini” de la Craiova, interpretând în duet splendida piesă Caruso”.

Cei patru solişti ai Operei Române Bucureşti vor interpreta arii celebre sub bagheta dirijorului şi compozitorul Cristian Spătaru, care a studiat Compoziţia, Dirijatul orchestral şi coral la Viena, iar actualmente este Director Artistic al Teatrului Naţional de Operă şi Balet Maria Bieşu”. Are în palmaresul său realizări notabile, printre care obţinerea Premiului al II-lea în cadrul Premio Guido Cantelli în anul 2022 şi obţinerea titlului de Cel Mai Bun Dirijor Român” la două ediţii ale Concursului Internaţional de Dirijat Jeunesses Musicales” în anii 2019 și 2021. În calitate de compozitor, Cristian Spătaru a creat aproape 100 de lucrări care au fost interpretate în numeroase locații prestigioase din Viena.

Cu aceste nume sonore ale Operei Române, Festivalul Internaţional VinOpera ediţia 2025, va crea o punte culturală pentru melomanii şi pasionaţii de vinuri de pe ambele maluri ale Prutului. Pe 13 septembrie, Fundaţia Constantin Mimi vă aşteaptă la o seară de excepţie în care muzica clasică va răsuna sub cerul liber de la Castel Mimi, una dintre capodoperele arhitecturale ale Republicii Moldova, incluse în top 15 cele mai frumoase vinării din lume.

Prin acest eveniment, Fundația Constantin Mimi pune în valoare nu doar patrimoniul cultural al Republicii Moldova din mediul rural, ci și devine o platformă de coeziune socială, atrăgând turiști care contribuie direct la dezvoltarea economică și culturală a regiunii.

Şi în acest an, Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera continuă angajamentul de sustenabilitate şi grijă pentru mediu. Pentru a doua ediţie consecutiv, evenimentul va fi organizat sută la sută cu energie regenerabilă, produsă de parcul fotovoltaic al Castel Mimi. Astfel, tot necesarul de energie pentru concert, scenă, dar şi iluminat va fi asigurat de soare.

Ca de fiecare dată, este organizată o cursă specială pentru ca publicul să dea prioritate trenului ca mijloc de transport mai ecologic, lăsând pentru o seară maşinile în parcare, pentru a putea savura o seară de muzică şi vin de excepţie. O altă realizare care contribuie la protejarea mediului este faptul că a fost exclus în totalitate plasticul de la eveniment, iar fiecare participant adult primeşte la intrare câte un pahar pentru vin din sticlă.

Urmăriţi site-urile şi reţelele sociale ale Fundaţiei Constatin Mimi şi Castel Mimi, pentru a afla detalii despre acces şi bilete. Ne vedem la VinOpera – unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale toamnei din Republica Moldova.

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VIII-a, este organizat de către Fundația Constantin Mimi, finanțat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român la Chișinău Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Mastercard, Orange și Castel Mimi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!