Primele victime ale electoralei din SUA: super-bogaţii şi companiile. Biden propune creşteri de taxe pentru miliardari

Administraţia Biden va viza miliardarii şi corporaţiile americane prin creşteri radicale de taxe, ca parte a unui plan de reducere a datoriei naţionale record a SUA şi de creştere a preşedintelui în sondaje înainte de alegerile din noiembrie, scrie FT.

Propunerile, care se aşteaptă să fie dezvăluite în discursul de joi privind Starea Uniunii şi în cursul săptămânii următoare, includ o creştere a impozitului minim pe profit de la 15% la 21%, precum şi un impozit minim de 25% pentru miliardari.

Planurile sunt menite să reducă datoria naţională record a SUA cu 3 miliarde de dolari în următorul deceniu. Potrivit Congressional Budget Office, organismul independent de supraveghere fiscală, acumularea datoriei ţării a ajuns la 26,2 mld. dolari până la sfârşitul anului 2023.

Propunerile, care este puţin probabil să treacă de Congres, dar sunt menite să distingă agenda progresistă a lui Biden de cea a rivalului său republican Donald Trump, vin în condiţiile în care majoritatea alegătorilor rămân neconvinşi de performanţele preşedintelui în ceea ce priveşte economia.

Şaizeci la sută dintre ei spun că dezaprobă modul în care Biden a gestionat economia, potrivit unui sondaj FT-Michigan Ross realizat luna trecută, în timp ce 49 la sută spun că se află într-o situaţie financiară mai proastă decât atunci când a preluat mandatul în 2019.

Discursul anual al lui Biden despre Starea Uniunii marchează o oportunitate critică pentru preşedintele în vârstă de 81 de ani de a-i convinge pe alegătorii sceptici că este capabil să guverneze pentru un al doilea mandat.

Un megadonator democrat, care a fost co-organizator al unei strângeri de fonduri pentru preşedinte anul trecut, a declarat pentru Financial Times că Biden ar trebui „să se retragă” pentru următoarea generaţie de lideri.

„Sunt îngrijorat că nu va câştiga”, a spus donatorul. „Democraţia noastră este în joc. Şi sunt prea multe în joc aici pentru democraţi”.

Propunerea lui Biden de a creşte impozitul minim pe profit vine în contextul în care 58% dintre alegătorii chestionaţi au declarat că marile companii profită de inflaţia ridicată pentru a-şi creşte preţurile, faţă de 36% care dau vina pe politicile democraţilor pentru creşterea bruscă a costului vieţii.

Economiştii au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de planurile fiscale atât ale democraţilor, cât şi ale republicanilor. CBO a avertizat că datoria publică va creşte de la 99% din produsul intern brut la sfârşitul anului 2024 la 116% din PIB până la sfârşitul anului 2034. Acest lucru ar marca cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

Biden a propus de mai multe ori în ultimii ani introducerea unei taxe pentru miliardari. De asemenea, el a mai spus în trecut că ar creşte rata maximă a impozitului pe profit de la 21% la 28%.

Ca parte a noilor planuri, administraţia intenţionează, de asemenea, să refuze companiilor deduceri fiscale pentru angajaţii care sunt plătiţi cu mai mult de 1 milion de dolari. Acest lucru ar permite să se strângă peste 250 de miliarde de dolari, potrivit unor înalţi oficiali ai administraţiei.

Spre deosebire de planurile de venituri ale lui Biden, se aşteaptă ca Trump să propună permanentizarea reducerilor de taxe introduse în timpul primului său mandat, care în prezent expiră în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#super-bogatii #Biden #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.