Comerțul Moldovei cu SUA, ținut în lațuri de barierele tarifare! Cel mai mult livrăm votcă, nuci și vinuri

Actualmente, volumul comerțului bilateral cu bunuri între Republica Moldova și SUA este destul de redus. În cadrul exporturilor Moldovei, livrările în SUA au constituit în ultimii cinci ani doar 0,8-1,0% din exportul total de bunuri, SUA situându-se pe locul 18-20 în topul partenerilor comerciali la export ai Moldovei. În ceea ce privește importul, livrările din SUA au reprezentat 1,3-1,5% din importul total de bunuri al Republicii Moldova, SUA plasându-se pe locul 14-15 în topul partenerilor comerciali la import, constată directoarea de programe de la Expert-Grup, Marina Soloviova.

Unul din factorii care deprimă comerțul bilateral este existența barierelor tarifare. Conform Programului tarifar armonizat al SUA, Republica Moldova este inclusă în grupul țărilor în curs de dezvoltare (grupul A) care beneficiază de Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP) al SUA. Cu toate acestea, efectele SGP pentru Moldova nu sunt mari: în anul 2020, mai puțin de un sfert din exporturile de produse agro-alimentare din Moldova în SUA au fost eligibile pentru SGP. Având în vedere existența acestor bariere, considerăm oportun de propus extinderea preferințelor destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) asupra grupului A la unele subpoziții tarifare.

În anul 2021 Republica Moldova a exportat în SUA bunuri în valoare de 31,7 mil. USD și a importat bunuri în valoare de 107,4 mil. USD (Figura 1). Deficitul comercial a constituit 75,7 mil. USD, în creștere cu 77% față de anul 2020. Cu toate că exporturile au sporit cu 24%, majorarea deficitului s-a datorat creșterii mai semnificative a importului de bunuri din SUA (+57%).

Principalele categorii de bunuri exportate în SUA în anul 2020 au fost: produse agro-alimentare (46% din exportul total în SUA), produse ale industriei chimice (17%), materiale plastice și articole din material plastic (15%), materiale textile și articole din aceste materiale (13%), mobilă și părți de mobilă (2%). Circa 15% din exportul Moldovei în SUA reprezintă reexport, în care prevalează articolele de îmbrăcăminte. La import din SUA au prevalat categoriile: vehicule și echipamente de transport (29%); mașini, aparate, echipamente (18%), instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, de control, medico-chirurgicale (16%), produse ale industriei chimice (15%), produse agro-alimentare (9%).

Pentru a impulsiona exporturile moldovenești de bunuri în SUA, considerăm oportun de extins preferințele destinate grupului A+ din cadrul SGP (țările cel mai puțin dezvoltate) și asupra grupului A (din care face parte Moldova) la unele subpoziții tarifare exportate de Moldova în SUA (toate reprezintă produse agroalimentare) (Tabelul 4). Extinderea preferințelor la aceste subpoziții ar cuprinde suplimentar încă cca 10% din exporturile Moldovei de bunuri în SUA. În particular, este vorba de nuci, la al căror import din Moldova SUA aplică actualmente o taxă de 26,5 cenți per kilogram, unele categorii de vinuri (6,3 cenți per litru), prune uscate (14%), miere naturală (1,9 cenți per kilogram), cireșe congelate (14,5%).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.