Probleme în industria moldovenească! S-a comprimat cu 3,6% în 2023

În 2023, volumul producției industriale din Republica Moldova a constituit 87,6 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 3,6% în prețuri comparabile față de anul precedent. Aceste date au fost prezentate recent de Biroul Național de Statistică (BNS), care anterior nu a publicat informații privind volumul producției industriale în cifre absolute pentru anul 2022.

Potrivit BNS, industria prelucrătoare a avut cea mai mare pondere în totalul producției industriale, reprezentând 83,9% din valoarea totală, urmată de sectorul „producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă” cu 12,4%. Valoarea bunurilor produse în industria prelucrătoare a fost de 73,5 miliarde de lei în 2023, comparativ cu 73,7 miliarde de lei în 2022.

Industria alimentară a avut o contribuție semnificativă, producând bunuri în valoare de 28,1 miliarde de lei în 2023, față de 29,6 miliarde de lei în 2022, reprezentând 32,1% din valoarea totală a producției. Alte segmente importante includ producția de produse din minerale nemetalice (8,9%), producția de băuturi (8,2%), producția de autoturisme, remorci și semiremorci (7,5%), producția de cauciuc și mase plastice (3,6%), producția de îmbrăcăminte (3,5%) și producția de produse textile (3,4%).

În ceea ce privește piața de desfacere, 65,5% din volumul total al produselor industriale a fost destinat pieței interne, în creștere față de 64,5% în 2022, în timp ce 34,5% din produse au fost livrate pe piața externă, comparativ cu 35,5% în anul precedent.

Întreprinderile cu capital privat au avut cea mai mare pondere în volumul total al produselor industriale, contribuind cu 49,4% (43,2 miliarde de lei), urmate de întreprinderile cu capital străin (19,8%) și cele cu capital mixt (17,3%). Întreprinderile de stat au deținut o pondere de 12,4%, iar cele cu formă mixtă de proprietate fără participare străină au contribuit cu 1,1%.

Din punct de vedere regional, 52,9% din activitatea industrială s-a concentrat în municipiul Chișinău, 22% în regiunea Nord, 17,1% în regiunea Centru, 4,9% în regiunea Sud și 3,1% în UTA Găgăuzia. Întreprinderile din UTA Găgăuzia și regiunea Nord au avut cea mai mare pondere a produselor livrate pe piața externă, cu 56% și respectiv 50,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape o treime dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că perioada în care oamenii au trăit cel mai prost este cea a actualei guvernări PAS. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, 32,9% dintre respondenți indică guvernele Gavrilița/Recean /Munteanu drept perioada cu cele mai dificile condiții de trai.

Pe locul doi se află guvernarea Maia Sandu (PAS + PSRM), menționată de 15,8% dintre respondenți, urmată de guvernele conduse de Vladimir Voronin înainte de 2010 – 14,6%. Guvernele Ion Chicu (PSRM + PDM) și Vlad Filat (AIE) sunt menționate de sub 5% dintre respondenți, la fel ca și guvernarea Pavel Filip (PDM). Totodată, 6,3% spun că „nici una” dintre guvernări nu a fost cea mai proastă, iar 17,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția negativă este confirmată și de evaluarea stării actuale a economiei. La întrebarea privind gradul de satisfacție față de situația economică a țării, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte nemulțumit”, 55% dintre respondenți au ales valorile între 1 și 4. Doar 15% au oferit note pozitive, între 7 și 10, în timp ce 27% s-au poziționat în zona de mijloc (5–6). Procentul celor foarte mulțumiți este marginal – sub 4%.

În ceea ce privește situația financiară a gospodăriilor, 36% dintre respondenți afirmă că aceasta a rămas la fel în ultimele 12 luni, iar 36% cred că va rămâne neschimbată și în următorul an. Totuși, percepția negativă domină: 36% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, iar 20% se așteaptă la o deteriorare și în următoarele 12 luni. Doar 17% afirmă că au înregistrat o îmbunătățire recent, iar 29% speră la o evoluție mai bună în perioada următoare.

Datele pentru realizarea sondajului IMAS au fost colectate în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie, în 87 de localități din Republica Moldova. Eșantionul a cuprins 1.123 de respondenți.