Probleme în industria moldovenească! S-a comprimat cu 3,6% în 2023

În 2023, volumul producției industriale din Republica Moldova a constituit 87,6 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 3,6% în prețuri comparabile față de anul precedent. Aceste date au fost prezentate recent de Biroul Național de Statistică (BNS), care anterior nu a publicat informații privind volumul producției industriale în cifre absolute pentru anul 2022.

Potrivit BNS, industria prelucrătoare a avut cea mai mare pondere în totalul producției industriale, reprezentând 83,9% din valoarea totală, urmată de sectorul „producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă” cu 12,4%. Valoarea bunurilor produse în industria prelucrătoare a fost de 73,5 miliarde de lei în 2023, comparativ cu 73,7 miliarde de lei în 2022.

Industria alimentară a avut o contribuție semnificativă, producând bunuri în valoare de 28,1 miliarde de lei în 2023, față de 29,6 miliarde de lei în 2022, reprezentând 32,1% din valoarea totală a producției. Alte segmente importante includ producția de produse din minerale nemetalice (8,9%), producția de băuturi (8,2%), producția de autoturisme, remorci și semiremorci (7,5%), producția de cauciuc și mase plastice (3,6%), producția de îmbrăcăminte (3,5%) și producția de produse textile (3,4%).

În ceea ce privește piața de desfacere, 65,5% din volumul total al produselor industriale a fost destinat pieței interne, în creștere față de 64,5% în 2022, în timp ce 34,5% din produse au fost livrate pe piața externă, comparativ cu 35,5% în anul precedent.

Întreprinderile cu capital privat au avut cea mai mare pondere în volumul total al produselor industriale, contribuind cu 49,4% (43,2 miliarde de lei), urmate de întreprinderile cu capital străin (19,8%) și cele cu capital mixt (17,3%). Întreprinderile de stat au deținut o pondere de 12,4%, iar cele cu formă mixtă de proprietate fără participare străină au contribuit cu 1,1%.

Din punct de vedere regional, 52,9% din activitatea industrială s-a concentrat în municipiul Chișinău, 22% în regiunea Nord, 17,1% în regiunea Centru, 4,9% în regiunea Sud și 3,1% în UTA Găgăuzia. Întreprinderile din UTA Găgăuzia și regiunea Nord au avut cea mai mare pondere a produselor livrate pe piața externă, cu 56% și respectiv 50,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.