Producem sărăcie! Degeaba cresc veniturile, dacă jumătate din bugetul unei familii merge pe mâncare

Venitul mediul al unei persoane a fost de 3510 lei cu 13,4% mai mare în anul 2021 față de anul precedent, însă scumpirile au înjumătățit creșterea, arată datele Biroului Național de Statistică.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,8% în veniturile totale, care s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Următoarea sursă de venit după importanță sunt prestațiile sociale, care în medie constituie 18,5% din veniturile disponibile medii lunare ale populației. Ponderea plăților sociale în veniturile disponibile s-a diminuat cu 0,8 puncte procentuale față de anul 2020.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 15,5% din veniturile medii lunare ale unei persoane.

O sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor rămân a fi transferurile bănești din afara țării. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale sau cu 0,4 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2020.

Populația din mediul urban a câștigat mai mult comparativ cu cea din localitățile rurale cu 1324 lei mai mult.

BNS relevă că în ceea ce privește cheltuielile au constituit în medie pe o persoană 3039,5 lei, cu 8,9% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent.

42% dintre cheltuieli sunt pentru mâncare, 15% pentru întreținerea locuinței, 9% pentru îmbrăcăminte și 6,5% pentru transport.

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic marcate și de mărimea acesteia, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 3968,2 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane cheltuielile sunt de 1,9 ori mai mici (2054,4 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#castig #mâncare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.