Propuneri electorale?! PDCM vrea reducerea impozitelor și crearea Ministerului Economiei și Finanțelor

Diminuarea în continuare a poverii fiscale, prin reducerea cotelor și a numărului impozitelor și taxelor, concomitent cu creșterea disciplinei fiscale, este obiectivul anunțat de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei în Programul său de activitate.

Președintele PDCM, Ion Chicu, care a publicat pe pagina sa de Facebook prioritățile partidului în domeniul dezvoltării economiei și consolidării finanțelor publice, a menționat că reducerea fenomenului economiei tenebre și eliminarea discriminării fiscale a agenților economici onești, sunt cruciale pentru asigurarea unei creșteri economice semnificative, scrie Realitatea.md.

Ion Chicu afirmă că facilitățile fiscale urmează a fi aplicate preponderent pentru susținerea dezvoltării businessului mic, a ramurilor economice inovative, cum sunt tehnologiile informaționale și economia verde, pentru susținerea creării locurilor noi de muncă, dar și pentru programe destinate tinerilor și concetățenilor reveniți de peste hotare.

Printre măsurile propuse de către PDCM se numără subvenționarea impozitului pe venit al persoanelor fizice, achitat de către angajații până la vârsta de 25 de ani; subvenționarea impozitului pe venit al persoanelor juridice în cuantumul impozitului pe venitul persoanelor fizice achitat de angajații săi femei și tineri cu vârsta până la 25 de ani etc.

De asemenea, președintele PDCM este de părerea că mecanismul de subvenționare de la buget a unor plăți fiscale – taxe și impozite aferente salariului, acordate unor categorii de agenții economici în perioada pandemiei urmează a fi extins și implementat chiar și după finalizarea acestei crize.

„Pandemia și măsurile sanitare restrictive au afectat activitatea economică a unor sectoare întregi ale economiei naționale. Posibilitățile Guvernului de susținere a acestor sectoare sunt limitate de resursele financiare insuficiente pe care le poate direcționa în aceste scopuri. Suportul pe care trebuie să-l primească acești agenți economici trebuie să fie oferit prin prisma menținerii locurilor de muncă și remunerării adecvate a angajaților”, a punctat Chicu.

Totodată, Ion Chicu menționează că una din deficiențele majore ale politicilor statului în domeniul economic a fost corelarea slabă dintre obiectivele dezvoltării economice și cele bugetar-fiscale. În opinia sa, structurile statului responsabile de aceste domenii au urmărit deseori interese instituționale înguste, iar pentru revederea acestor abordări, politicile economice și bugetar-fiscale ale statului trebuie să fie sincronizate, prin atribuirea acestor competențe unei singure autorități publice centrale – Ministerului Economiei și Finanțelor.

#PDCM #Ion Chicu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.